Nicolae Batsaria
NICOLAE BATSARIA
1874-1953
Scriitor shi poet armãnescu
Di bana
Nicolae Batsaria easti faptu Crushuva, tu meslu brumar, la anlu 1874 iu s-dutsea tu sculii primarã. Dupu dipisearea a Litseului romãnescu di Bituli, doi anji li vizita cursurli ti literaturã shi ãndreptu di Bucureshti, dupu tsi iara pi multi functsii diferenti: eara profesor shi director tu loclu natal Crushuva, profesor la Litseulu di Ianina - tu Gãrtsii, profesor la Litseulu di Bituli, inspector ti sculiili tu vilaetlu di Cosova shi ãn Sãrunã. La anlu 1908 easti aleptu ti senator tu organili leghislativi di Constantinopol. Ghini u zbura limba ãnturtseascã shi eara membru tu Organizatsia revolutsionarã a tinirlor Turtsã. La anlu 1912, dupu cãdearea di pi potisi a Sultanlui Abdul Hamid a Doiljea, tu meslu andreu eara aleptu ti ministru ti lucri publitsi tu Guvernul ãnturtsescu. La anlu 1913 eara delegat alushtui Guvernu la Conferentsia ti irinji di Londra iu lu ãnsimnã Contractul ti irinji, cu tsi dipisirã polematili Balcanitsi. Nicolae Batsaria vrea s-lu veadã liber populu armãnescu. Armãnjlji tu atsel chiro amintarã ãndrepturi pit sculiurli s-ãnveatsã pi limba di dada, pit bãseritsli armãneshtsã s-tsãnã dgheavãsi pi limba armãneascã, editari revisiti shi alti fimiridz dzuari. Tu chirolu a Protlui polim mundial (anlu 1916) Batsaria armãni s-bãneadzã tu Shvaitsarii. Cãndu s-turnã, la anlu 1920, eara aleptu ti senator tu Guvernul a gheneralui Averescu.
Scriari pi armãneashti
Nicolae Batsaria ari scriatã multi cãrtsã cu poezii shi prozã. Easti un di nai ma bunjlji scriitori tu janrul didactic. Ari ãngrãpsitã multi anegdoti cari cu mari mirachi s-dghivãsescu shi azã tutã dzuã, cari suntu nica ma interesanti di cãndu putu s-li bagã tu formã perfecta, adecvatã pi gustul a popului. Batsaria easti cãnãscut cã om cu talentu ti humor shi shicai, niagãrshit dupu cartea “Pãrãvulii”.
Ari tradusã shi priadaptatã comedii diferenti. Eara fundator shi prot om pi ma multi revisiti shi fimiridz dzuari armãneshtsã cum suntu: “Dimneatsa a fumeljlor”, “Univerzala a fumeljlor” dit Rumãnii shi initsiator ti fundari a protlui dzuar din Sãrunã, “Dishtiptari”, la anlu 1908. Ari ãngrãpsiti multi anegdoti populari (trei tomuri) cu tsi ahurhi un nãu capitul tu istoria a literaturãljei romãneascã. Versuri di Nicolae Batsaria poati s-aflã pit multi revisiti armãneshtsã di atsel chiro, cum easti revista “Lumina” di Bituli, a avea colaborari shi cu multi alti revisiti pi armãneashti, dupu tsi multi di a lui poezii suntu rãspãnditi, chiruti, shi ti mari jali nu poati s-aflã. A lui nai ma cãnãscutã carti easti cartea sum titlul “Pãrãvulii”, iu putem s-aflãm pirmifi ãngrãpsiti tu versuri, a inspiratsia lji eara bana a Armãnjlor di atsel chiro. Nai ma cãnãscuti lji suntu: “Cu foartica”, “Nu ti hãriseshtsã cã nji vini foamea”, “Ti pãlteashti Dumidzã” shi alti… Batsaria ari ãngrãpsitã shi prozã, anamisa di cari ma cãnãscuti lji suntu: “Ali Baba”, “Nastrãdin Hogia” shi alti. Cu yinearea a nãului rejim tu Romãnii, Nicolae Batsaria eara contra atsel rejim, titsi eara bãgat ahapsi, shi pi 20 di brumar, anlu 1953 s-asteasi bana a marlii scriitor shi alumtator armãnescu.