Mite Costov Papuli

Mite Costov Papuli

Muljeari: Marina Papuli

Fumelji: Sterio, Atanasi Hristos shi Yiorgo

Profesii: economist

1979 - 1982 – reprezentantu comertsial tu “Agroproduct” di Scopia

1984 - 1990 - director comertsial tu “Istra Turist” di Croatsia

1990 - 2001 - proprietar tu a lui companii Europapapuli

2005 - 2017 - Director general a Directsiiljei ti proprietati industrial

2007 – 2017 – Prezidentu a Comitetlui coordinativ ti proprietati intelectualã

2006 – 2017 – Membru a Comitetlu ti relatsii interetnitsi tu Parlamentul machidunescu

Activitãts armãneshtsã:

1990- 2001 – Prezidentu a Ligãljei a Armãnjlor dit Machidunii

2001 u fundã prota partii politicheascã – Partia a Armãnjlor dit Machidunii shi di atumtsea pãnã tu soni di bana a lui eara Prezidentu alishtei Partii

2001-2007 – Membru a Comitetlui di Helsinchi ti andrepturli a omlui

Di bana

Mite Costov Papuli easti faptu pi 16 di aprir, anlu 1959 tu hoara armãneascã Agibec, aproapea di Sv.Nicole, ma bãna shi lucra Scopia. Facultati shi master ti proprietati intelectualã dipisi la Facultatea ti economii di Scopia. Nica ca tinir spusi mari interes ti istoria shi cultura armãneascã shi bana tutã s-alumta ti tsãneari tu banã a limbãljei di dada, limba armãneascã. Eara protlu lider politichescu, nu mash a Armãnjlor dit Machidunii, ma shit u lumea tutã, ca Partia a Armãnjlor dit Machidunii eara prota partii politicheascã armãneascã. Eara om cu mari inimã, cu curaji, cu vreari cãtrã Armãnamea, cãtrã identitatea armãneascã, cãtrã limba, cultura shi traditsia armãneascã. Eara mari vizioner shi cu a lui agiutor multi di andrepturli a Armãnjlor eara realizati tu praxã. Eara mari om shi sots cari totna cu cap mutat imna ninti, cari deadi nai ma mari contributsii ti andrepturli cari li amintarã Armãnjlji. Eara om di Dumidzã, totna etim ti muabeti, totna etim s-u ampartã harau shi dorlu cu oaminjlji, om cari cu yinima tutã s-alumta ti cauza armãneascã shi cari cu dultsi zbor didea umuti ca Armãnjlji pute noari s-chearã. Eara un di nai ma mãrlji lideri a Armãnamiljei, domnu cari eara tinjisit di tuts, bun parinti, frati a cafi unui Armãn, un di nai ma mãrlji patriots anamisa di Fara armãneascã. Eara mari patriot cari bana ti familia a lui shi ti Fara armãneascã. Nica di chirolu cãndu eara proclamatã suverenitatea shi independentsa ali Machidunii, d-ul Mite Costov Papuli deadi mari contributsii ti niintari a relatsiilor bilaterali anamisa di Machidunia shi Romãnia shi adrã punti di ligãturã cu atsea tsi pitritsea studentsã la studii tu Romanii. Eara persoanã pozitivã, amplinã cu energhii shi entuziazm ti ma bun yinitor ali Machidunia. Mari activistu ti andrepturli shi afirmatsia a Armãnjlor, limba armãneascã, comunitatea armãneascã tu statlu machidunescu shi promotor a culturãljei armãneascã.

Activitãts armãneshtsã

Ca mari vizioner, la anlu 1991 d-ul Papuli eara initsiator shi realizator a ideiljei ti fundari a Redactsiilor ti emisiili pi limba armãneascã la Radiolu shi Televizia machiduneascã,lucru ti cari d-ul Papuli spunea ca avea shi cheadits, ma atsea nu lu decurajã. S-alumta tut pãnã nu s-fundarã dauli Redactsii, a ti a lor niintari shi ma bun status s-aluta pãnã tu soni di bana a lui. Eara initsiator ti anvitsari a limbãljei armãneascã tu sculiili primari shi la Facultatea ti filologhii di Scopia, a partitsipa shit u fundarea a Aghentsiiljei ti realizari a andrepturlor a comunitãtslor. Cu a lui angajman, anlu 1991 Armãnjlji eara scriats tu Constitutsia ali Machidunii ca popul constitutiv, a la anlu 2007, pi a lui initsiativã shi cu sustsãniri di comunitatea armãneascã, Dzua Natsionalã a Armãnjlor 23 di mai eara proclamatã ca sãrbãtoari di stat. Eara initsiator shi ti fundari a magazinlui Fenix iu eara promovatã cultura armãneascã, a s-alumta shi ti dgheavasi pi limba armãneascã. Pi ninga atsea, d-ul Papuli deadi mari contributsii shi ti fundari a Directsiiljei ti developari shi niintari a educatsiiljei pi limbili a comunitãtslor ãn cadur a Ministeriatlu ti educatsii shi shtiintsã cum shi Directsia ti developari a culturãljei a comunitãtslor ãn cadur a Ministeriatlu ti culturã. Eara organizator a protlui cursu ti dascalji pi limba armãneascã, Crushuva, anlu 1995 di iu inshirã protslji 40 di dascalji pi limba armãneascã, a eara shi parti di promovarea a protlui ABECEDAR armãnescu di Nicolae Saramandu dit Romanii. Mite Costov papule eara parti shi di nai ma marli evenmentu tu ma naua istorii armãneascã, aprucheari a documentului “Dimãndari 133” di la anlu 1997, cu cari Consiliulu ali Europa cãfta di statili tu cari bãneadzã Armãnj, s-la si garanteadzã andrepturli fundamentali cari lji pricad a cafi unui om, tits andreapsi un Memorandum cari eara pitricut ãnã la Consiliulu ali Europa nica la anlu 1993 D-ul Mite Costov Papuli eara parti di multi evenmenti armãneshtsã cu importantsã istoricã. Ashitsi, eara shi promotor a protãljei shi unica fimiridã ti fumelji “Lãnduricã”. Di la anlu 2010 pãnã la anlu 2018, cu a lui sustsãniri shi agiutor, dit editsii inshirã protili Manuali ofitsiali ti anvitsari a limbãljei armãneascã, cãrtsã cari s-ufilisea ti tsãneari a ciasurlor optsionali “Limba shi cultura a Armãnjlor, di la clasa III pãnã la clasa IX. Cu el, Armãnjlji lu adiljea shi lu bãna spiritlu armãnescu. Mite Costov Papuli eara pãltarea pi cari s-andrupa malju dzã Armãnamea tutã. Eara om cari agiuta a cafi unui om, eara mari om, cu character sãnãtos, om cu dignitati, om ti respect. Eara persoanã marcantã a curi numa ti totna va s-armãnã scriatã tu istoria armãneascã. Armãnjlji activishtsã, ma shi ma larga populatsii armãneascã lu shtea ca mari activistu Armãn ti cauza armãneascã, persoanã cari avea curaji, limbid, public s-u spunã minduearea a lui, s-da propuniri concreti shi persoanã cari partitsipa tu realizari a tutulr atseali idei. Eara activist utu sutsata “Pitu Guli” di Scopia, a dupu vãrã chiro eara aleptu shi ti prezidentu a Ligãljei a Armãnjlor dit Machidunii shi di atsea pozitsii deadi mari contributsii ti dishtiptari a sentimentului national a Armãnjlor. Ca Prezidentu a Ligãljei a Armãnjlor , organizã multi activitãts ti promovari shi afirmari a limbãljei shi a culturãljei armãneascã, anamisa di cari shi Academii ofitsiali ti ãnsimnari a Dzuãljei Natsionalã a Armãnjlor 23 di mai, di iu pitritsea sãnãtoasi mesaji ti ascãpari di chireari a limbãljei armãneascã. Ti lucurlu a lui, shi privat shi professional ari amintatã multi premii, diploma, placheti shi pricunushteri, anamisa di cari shi placheta di la Redactsia armãneascã di la TVM. D-ul Papuli totna eara cu oaminjlji cari u tinjisescu spiritlu armãnescu, cari u duchescu inima armãneascã shi Fara armãneascã. Nica ca tinir partitsipa la Congresili internatsionali ti standardizari a limbãljei armãneascã, tu Ghermanii, tu ma multsã cãsãbadz, a tu organizatsii a Uniunea trã limba shi cultura di Fraiburg. Scriarea pi limba armãneascã ti d-ul Papuli eara di mari importantsã shi ti atsea active partitsipa tu organizarea a Simpoziumlui ti standardizari a limbãljei armãneascã cari s-tsãnu tu meslu august, anlu 1997 cu cari s-bãgarã shi timeljurli a limbãljei litararã armãneascã. Mite Costov Papuli eara om cu vizii, cu curaji, shi tu chirolu cãndu mari numir di activishtsã Armãnj eara pi mindueari ca nu easti lipsitã partii politicheascã armãneascã, d-ul Papuli duchi ca exact tu atsel chiro a Armãnjlor la eara lipsitã partii politicheascã. Cu curaji, cu cap mutat, cu sãnãtoasã pistusini tu atsea tsi u adarã, d-ul Papuli pi 7 di aprir, anlu 2001 u fundã prota partii politicheascã armãneascã, Partia a Armãnjlor dit Machidunii. Tu shcurtu chiro, ãn cadur a Partiiljei fundã shi Activ a muljerlor Armãni, cu tsi nica unã oarã spusi ca easti om cu largã shi dishclisã inimã om cari shtea ca shi muljerli Armãni poati s-da mari contributsii tu sfera a andrepturlor fundamentali, om cari shtea ca yinitorlu easti tu mãnjlji a tiniramiljei. Cu a lui angajman shi idei, deadi contributsii shi ti andridzeari a Strateghiiljei natsionalã ti Armãnjlji a curi timeljuri eara bãgati Bituli anlu 2007. Ca activistu shi Prezidentu a Partiiljei a Armãnjlor dit Machidunii, la anlu 2008 deadi mari agiutor shi ti niintari a educatsiiljei pi limba armãneascã, di facultativ, s-anveatsã ca examen optsional. Ca lider a Partiiljei, d-ul Papuli avea multi andamasi cu multi cãnãscuti numi di sfera di politica, nu mash tu statlu a nostu, ma sh-ma largu. Contactili cu primarlji a comunilor, cu deputatslji, cu Premierlji shi cu Prezidentsãlji a statlui a nostu shi a Parlamentului machidunescu, cu ambasadorlji, cu reprezentantsãlji a misiiljei al OSCE shi ali Unia Europeanã, cu Rectorlji a Univerzitetilor, cu Despotslji machiduneshtsã, tuti atseali andamasi li ufilisea mash ti un scupo, s-lji cãnoascã reprezentantsãlji relevanti cu situatsia actualã tu cari s-aflã Armãnjlji. Caftãrli a lui eara ti realizari tu praxa a andrepturlor fundamentali cari lji pricad a cafi unui om shi atsea: educatsii pi limba armãneascã, medium pi limba armãneascã, editari cãrtsã pi limba di dada, dghavasi pi limba armãneascã, reprezentantu Armãn tu Parlamentul machidunescu shi multi alti. Cu cap mutat, cu curaji, fãrã fricã, d-ul Papuli, ca lider a Partiiljei, totna limbid, public u spunea minduearea a lui ti tuti temi di bana di cafi dzuã, tu sfera di politica, ti alãxerli constitutsionali, ti problemili cu avearea a bãsearicãljei armãneascã di Bituli, ti situatsia economicã, ti alidzerli, criza cu refugatorlji, problemili cu regulativili tu statlu machidunescu shi ashi ma anclo. Scljeama, ca lider, totna eara prot, cu tsi spusi ca dealihea eara LIDER, cari tu 19-li di anj, cãt eara ãn cap a Partiiljei, organizã shi 4 Congresi a Partiiljei a Armãnjlor dit Machidunii di iu pitritsea sãnãtoasi dimãndãri ligati cu Armãnjlji. Organizã shi realize multi proecti, anamisa di cari shi proectul “Balcanlu fãrã sinuri”, cari s-realiza Crushuva shi Calinghi, proecti cari tu un loc aduna multsã tiniri, Armãnj shi sots a Armãnjlor, proecti cu cari s-promova cultura shi istoria armãneascã. A cu proectul “Bati cambana ti Armãnamea”, ãn cadur a manifestatsiiljei Dzatsi dzãli di Republica di Crushuva, d-ul Mite Costov Papuli s-alumtã, tu programa, traditsional, unã dzuã s-hibã ampãrtsãtã ti promovari a culturãljei armãneascã. Eara om cari cu tutã inimã shi suflit s-alumta ti cauz armãneascã, cari agiuta fãrã s-ashteaptã s-lji si toarnã tsiva, agiuta dit inima, agita iu putea shi cãt putea. A putea shi agiutã multu.

Ti Mite

D-ul Mite Costov Papuli avea ahorghea respectu cãtrã familia a lui, u vrea soia a lui shi tuts Armãnj, organiza multi seri armãneshtsã la cari totna eara prot, vn cap a corlui armãnescu, cu hlambura armãneascã, ashi cum lji undzeashti a unui safi LIDER armãnescu. Mite Costov Papuli easti persoanã marcantã tu istoria armãneascã. Dzua cãndu easti faptu (16.04.1959) shi dzua cãndu fudzi dit bana aestã (18.11.2020) va s-hibã scriati cu literi di malãmã tu istoria armãneascã, eara MARI OM, OM di DUMIDZÃ.