Mihailo Pupin
Mihailo Pupin easti un di nai ma cãnãscutslji inovatori, oaminj di shtintsã, eara cercetor shi profesor la Univerzitatea di Columbii. Origina a lui easti di cãnãscutã familii armãneascã Pupin, di hoara armãneascã Nicia cari s-aflã aproapea di balta di Ohãrda, ma di partea ali Albanii, iu bãna 400 di oaminj, tuts Armãnj. Nu s-shtii cari an pap-su al Mihailo (Arsenie) s-dusi s-bãneadzã Voivodina, ma cum spuni singurlu Mihailo tu a lui Autobiografii, pap-su Arsenie dãnãsi Idvor, vãrã 30 di km. largu di Panciuva. Fensu a inovatorlui Mihailo Pupin-Constantin eara nai ma njic shi interesantu easti factul cã tu niscãnti documenti eara ãngrãpsit ca Costa, lucru cãnãscut mash la Armãnjlji. Constantin s-ãnsurã cu Olimpiada shi avurã dzatsi ficiori, di cari unlu eara cãnãscuta persoanã di sfera di shtintsã - inovatorlu Mihailo Pupin.
Mihailo Pupin easti faptu pi 4 di brumar, anlu 1854, tu hoara Idvor, Banat, tu Sãrbii. Sculii primarã dipisi tu loclu natal, a sculii di mesi Panciuva. La anlu 1872 s-dusi s-ãnveatsã Praga, tu Ceshca. Pi a lui 20 anj, s-dutsi tu Statili Uniti ali America. Tu protili tsintsi anj bãna multu greauã banã. Lucra greali lucri, lucra tu cãmpu, discãrca, dupu atsea Njuiorc lucra tu fabricã ti pãni, ma tu idghiu chiro lu vizita cursul di searã al Cuper. La anlu 1879 s-ãngrãpsi la colegilu Columbia di Njiuiorc shi ti shcurtu chiro spusi buni rezultati titsi nu lipsea s-pãlteascã ti sculia. Tu dipisita a protlui an scular amintã dau premii tu pãradz (ti limba gãrtseascã shi ti matematica). Dupu dipisearea a sculiiljei, ca bun scular, amintã stipendii ti studii di sfera di matematica shi fizica, Chembrigi tu Anglii, a dupu atsea shi Berlin, iu u amintã titula doctor di shtintsã ti hemia shi fizica.
Cariera a lui ca profesor shi ca cercetor u ahurhi cu matematica shi fizica shi 40 di anj eara profesor la Univerzitatea di Columbii.
Pi ninga lucurlu tu sfera di shtintsã, Pupin spusi buni rezultati shi cu inovatsiili di cari 24 eara patentati titsi lji eara dati multi premii shi pricunushteri. Tu a lui lucru, ca om di sfera di shtintsa cu experimentili tsi li adra, ari mari contributsii ti adutseari concluzii ti telegrafia, telefonili fãrã cabluri, tu sfera di renghenologhia, a mari contributsii ari shi ti developari a electrotehnicãljei. La studiili Berlin, sã strãvãsi cu lucurlu al Giozef Lui Langrash, tsi eara fundamentu ti inovatsia a lui, oaminjlji s-poatã cu telefoni s-zburascã ma largu, icã di unã parti a lumiljei tu altã. Pupin lugursea cã impulsili a telefoniljei suntu cu chimati shi ca atsea va s-poatã s-adarã. La anlu 1889 aestã inovatsii eara patentatã, ma cana nu vrea s-pãlteascã pãnã nu lu ãnvãrti protlu calem. Di atumtsea pãnã nu i tricu valoarea alushtui patentu, Pupin loa pãradz di ashi dzãslu “Calemlu al Pupin”, fundamentu ti zburari cu telefonea pi mari lãrdzimi. Scljeama a lui nai ma mari suxes tu sfera di inovatsiili eara “Calemili al Pupin”. Tu a lui tinjii protseslu ti ufiliseari atselor calemi tu muabetsli pit telefonili pi mari destinatsii s-dzãtsi pupinizatsii.
Pupin eara shi multu bun scriitor. Ti Autobiografia a lui sum titlul: “Di imigrantu pãnã di om di shtintsã” editatã la anlu 1923, Mihailo Pupin u amintã premia al Pulitser. Pi ninga atsea, easti purtator a premiiljei yiugoslovenã “Albã ornji di Prota rãdã”, a eara shi conzul di tinjii ali Sãrbii tu Americhii. Eara membru a Academiiljei frantsuzeascã di shtintsã, membru a Academiljei vãsilicheascã sãrbeascã, prezidentu a Academiiljei di shtintsã Njiuiorc, prezidentu a Aliansãljei americheascã ti developari a shtintsãljei shi doctor di tinjii la 18 di Univerzitãts. Tu a lui tinjii, di la anlu 1946, Institutlu din Beligrad u poartã numa al Mihailo Pupin. Pute nu li agãrshi loclu natal shi Sãrbia cari li agiuta totna cãndu putea. Vevciani, azã s-aflã casa al Pupin, cari tora easti motel, ma unã parti di casa easti priadaptatã tu Muzei. Tu hoara Vevciani, ari multi bãserits, anamisea di cari shi Aia Varvara, dupu cari, cum spun, Mihailo u bãgã numa a hiisa a lui. Ma Pupin nu u agãrshi origina a strãpãpãnjlor a lui shi la anlu 1923 pitricu 14540 di dolari ti cambana a Mãnãstirlui Stã Mãria, tu veacljea parti a cãsãbãlui Ohãrda.
Mihailo Pupin muri pi 12 di martsu, anlu 1935, Njiuiorc, ma numa alushtui mari Armãn armasi ãngrãpsitã tu istoria mundialã.