MARTSUL LA ARMÃNJLJI
MARTSUL LA ARMÃNJLJI
[alâxire | modificare sursă]TITSI S-BAGÃ MARTSUL, TU AHURHITA A MESLUI MARTSU
[alâxire | modificare sursă]Tu ma multi reghionuri, bãgarea martsuri tu meslu martsu ca adeti easti diferentã. Ma, scupolu a tutulor eara s-aspunã “ghini vinish”, cu cari s-ghinuea ahurhearea a meslui martsu, meslu a vreariljei shi a mushatlui chiro. Martsul u simbolizea primuveara, caldura, ponjlji ãnflurats, iarbã veardi, lilici, shi nai ma multu padea amplinã di njelji, avearea shi pirifanja a Armãnjlor.
Martsul s-bãga prindu ahurhearea a meslui marstu. Nai ma multi ori martsul lu adra babili icã dadili di un hir albu shi un hir arosh. Dauli hiri s-shutsã deadun shi s-adra ca unã biligicã. Traditsia la Armãnjlji eara, cãndu s-shutsã hirili, s-dzãcã: “S-shutsã ghinetsli shi bunetsli tu casã! S-shutsã prãvdzãli ãn casã shi tuti buni!”. Ma ninti, tuts membri a unãi familii, fãrã diferentsã di sexu shi di ilichia, sh-bãga nai ma niheam cãti un martsu di mãnã. Tu chirolu di azã, aestã traditsii s-cheari, ma aclo iu easti tsãnutã, martsu s-bagã mash a njitslor shi a muljerlor.
Cafi martsu sh-ari a lui simbolicã. Martsul di gushi s-bãga cu un pãrã, cu pistusini ca gusha sh-truplu va la hibã sãnãtoshi shi ca Soarli nu-ari s-lji lãeascã. Martsu s-bãga shi pi mãnã cu scupo mãnjlji s-lã hibã lãcrãtoari shi chischini, a la cicior martsu s-bãga, cu pistusini ca ciciorlu lipseashti s-hibã vãrtos, sãnãtos, s-nu s-ãncheadicã tu imnari shi s-nu li mãshcã vãrã nãpãrticã. Cãndu s-bãga martsu pi trup s-dzãtsea: “S-hibã ligati gurili a dushmanjlor, a sharpilor shi a nãpãrtitslor. Arãu di ficiorlji a mei shi di tutã familia a mea s-nu s-facã”.
Gionjlji bãga martsu mash di curau, ta s-lã tsãnã mesea, di itii cã totna purta pãrmãtii shi alti lucri.
Moаshili lu liga martsul di bãrnul cã lã eara zori s-ascoalã shi s-sheadã ãmpadi.
La niscãntsã Armãnj, ficiuritslji cãndu s-dishtipta tahinima, tu dzua di prot di martsu, pi mãna a lor sh-afla martsic ligat ca biligicã icã ligat di cicior. Atsel semnu la spunea cã vini meslu Martsu di pisti dzeanã sh-lã adusi martsuri.
Martsu s-bãga sh-la njelji ta s-lji veaglji di niputeari ca mash tsi eara fitats. Ma s-bãga shi la prãvdzã shi tu cutar la oi.
Ari dau verzii di pirmifi, ti atsea tsi s-adra cu martsul!
Dupu una verzii, martsu s-purta 9 dzãli, sh-tu dzua di Alju Sarandu, pi 22 di martsu, martsul lipsea s-ascoatã shi s-aspindzurã pi trendafilã dit avlii icã pi unã lumachi. Di aclo li loa lãndurli shi a ficiorlor la si dzãtsea ca ti Pashtili va lã aducã cãmeashi nau.
Alantã verzii spuni ca martsul lipsea s-poartã pãnã ficiorlu nu veadi lãndurã. Cãndu va s-videa lãndurã, martsul s-ascutea shi s-bãga pi gardul, di iu lãndura va lu-loa shi di martsul, tu cuibairul a ljei, va s-adarã mushatã crivati ti njitsli lãndurici. Ma ninti, traditsii eara, tu dzua di 1 di martsu, ficiorlji icã ãnveastili s-ducã pi la soia icã la vitsinjlji, s-lã da turti, poami dultsi, hitsi, gurmadzã, stafidzi, nuts icã zaharicali. Aestã dutseari a turtilor di la un la alantu, easti unã ghinueari a primuveariljei, easti semnu ca yin buni dzãli, cari va s-aducã mushutets shi biricheti mari.