Hori dit Comunili Shtip sh-Carbintsi iu bãnã/bãneadzã armãnj

Un apelu / plãcãrii / cãftari pãnã la Armãnjlji cu zãrtsinã dit horli di manghios iu bãnã icã nica bãneadzã. Cari va-ù viziteadzã icã dghivãseascã aestã frãndzã/paginã sh-cari vor shi au mirachi s-bagã texturi fundamentali ti caracteristitsili a hoarãljie. S-li aducã aminti fummeilji/taifili cari bãnã icã nica bãneadzã cu paranumi /pãrnonji armãneshtsã, shi cãnãscuti / avdzãti cu anami persoani dit tutili sferi. Texturtlii s-hibã pi limba Armãnescã.

Tu cãsãbãlu Shtip bãneadzã Armãnj dit aesti hori, ma sh-di alti hori tsi pricadu tu alti Comuni anvãrliga di Stip (Ardãvishti, Kocieani, Vinitsã, Sãmtul Nicola) icã ma largu. Multsã suntu curdusits shi Scopia, Viles ......

Tinjisits Armãnj ursits

h. Dolean (Dolani)

Hoara Dolean s-aflã aproapea 10 km di Shtip di nastãnga pi calea cãtrã Ardãvishti. Hoara ari dau bãserits Stã-Mãria shi Aljiu Atanasi. Tu hoara bãna Armãnj, Sãrghi, Machedonj, shi Vãryari. Nai multsã eara Armãnjlji, cu 22 di casi/fumelji (sade/mash 1o casi eara di fumealjea Mihanj).

Alantili armãneshtsã fumelji eara: Papatsanj, Cãpsãladzlji, Njanjanjlji, Shucanj, Ciundzeanj, Tsoneanj, Yitanj, Ciocianj-puljanj, Circhezanj, Guguvitsanj, Cucuticiashi Babanicianj.nj,

Toara bãneadzã mash armãnj shi machedonj.

Nai avdzãti numi armãneshtsã di Dolean suntu d-na Vanghia Mihanj Steryu scriitoara, pictoara...,Tanja Mihanj Jovanovska cãntãtoara (Surãri). Primariuslu D-r Aco Nicolov, spetsialistu ti meditsinã internã, cari ari alui ordinatsii.

Aesti dati suntu loati dit cartea - "Annual II Univerziumlu-a artãljei di Vanghea mihanj-Steryu").

h. Stimeltsi (Testemeltsi) 

Stimeltsi eara unã hoarã njicã ashtirnutã / teasã pi di na-ndreapta parti a curarãljei a arãulu Bregalnitsa, pi anãltsimi di stri-amari ã240 di metri. Pãnã-n hoara s-dutsi cali di loc. Ari sinuri cu h. Pinush cãtã tu Notlu, cãtã ascãpitata cu Novo Selo (Shtip), cãtã aratsili cu h. Dubrushana shi cãtã Not-Dat cu h. Scandaltsi. Apã ti beari scutea dit dau putsuri. Stimeltsi s-luyurseashti veclji hoara. Nai ma prota bãna Machidon ortodoxshi, ti cari mãrturisescu shi murmintsi ortodoxshi aproapea di hoarã tu localitatea Mashtalac. Cama amanat acãtsaraã s-curduseascã shi Turtsã dit njica Azii. Nãinti s-acatsã pulimatili Balcanitsi, ãn hoara bãnã mash Turtsã shi avea vãrã 25 di casi. Hoara pãnã la anjlji 50 dit eta 20 eara nturtseascã, Dupu doilu polim Turtsãlj acãtsara s-fugã tu Turchii shi ashi acãtsarã s-curdiseascã armãnj. La anjlji 60 dit eta 20, hoara misura 12 di casi sh-vãrã 100 di bãnãtori armãnj shi turtsã.

Dit anlu 1980 tu aestã hora gairé nu bãneadzã nitsi un bãnãtor. Unã hopã zadruga / cupiratsiia ti agriculturã "Prot Mai" dit h. Drava tsãnea cupii di oi. Tora casili sã asparsirã, shi sta mash stiznjili azvãrnuiti.

Prota taifã armãnã cari s-curdusi n hoara eara taifa al Nashu

Fumelji armãneshtsã:

Colimareanj, Culacheanj, Teganj, Nashlu, Pusha, Paciuranj, Neacieanj, Porciu.

Putsãn chiro pãnã la anlu 1963 ãn hoarã bãna shi fumealjea Licanj, cari s-purtarã s-bãneadzã Shtip.

Taifa al Coli mari (Coli & Maritsã) misura 5 ficiori: Vasilj, Nasa, Gogu, Dina sh-Santa.

Taifa al Culachi (Culachi & Chiratsa) misura 6 ficiori: Nasa, Santa, Teyu, Yioryi, Hajda sh-Cota.

Taifa al Teya ( Teya & Lena) misura dau feati: Chiratsa shi Stoina.

Taifa al Nashu (Nashu-?) misura 5 ficiori: Cola, Gora, Sila-Vasilj, Mihailj, Marica, Lenciea shi Toshu.

Taifa al Pusha al Armãbu (Pusha & Sultana) misura 7 ficiori: Lena, Piha, Toda-Todor, Yana-Striana, Marica, Tira-Sutira shi Vasilj.

Taifa al Pacuira (Naca & Hajda) misura 6 ficiori: Musha, Ociea, Maritsa, Teyu, Chiratsa shi Tasha-Tashcu

Taifa al Neaciu (Mita & Shunda) misura 5 ficiori: Sanata, Musha, Cata, Teyu sh-Cota-Costa. Tu aestã casã bãna shi Gogu sh-Cata nipots ali Sundi di frati.

Porciu-Coli njic cu Tana nu avea fumealji.

Taifa al Licanjlor (Toia & Agora) avea doi ficiori: Marusha shi Coli-Nicola. Marusha easti Yiartrisã a Nikola inghiler ti elctronicã. Putsãnj anj bãnarã n hoara. Cãtã la anji 1963 s-purtarã s-bãneadzã Shtip.

Nturtseshtsã fumelji eara: Taifa al Regiep, al Ali, al Leatif.

Fumealjia tsi fudzi ma nãpoi tu meslu shcurtu 1972 anlu eara Taifa al Regiep.

Bãnãtorlji dit aestã hoara tsãnea tutipatã (oi, boi, calji, gumari) sh-lucra agrar (simina-tutumi, bãmbac, yiptu, bustãnj, susami, afchion. Unic instrumenti ti transportu ti tut lã eara prãvdzãli (boilji, calji shi gumarlji) shi amãcsili di calj sh-boi.

Ti prota oarã anlu 1965 ãn hoarã vini combinã ti triirari.

h. Ciardaclia (Čardaklija

Prots Armãnj cari vinirã ãn horã anlu 1945 eara Shushcanjlji, dapoaea taifa al Tasha al pacicu...

Dupu anjlji 50-li dit eta tricutã vinirã shi Simanjli, Chieacianj, ..... (Aesti suntu dupu spuneara al Vaghiu al Hãciea)