Sari la conținut

FORMI DI ORGANIZARI A ARMÃNJLOR PIT LUMEA TUTÃ

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

„FORMI DI ORGANIZARI A ARMÃNJLOR PIT LUMEA TUTÔ

Easti cãnãscutã ca Armãnjlji suntu nai ma vecljul popul pi Balcan. Naima marea contsentratsii a Armãnjlor easti tu tuti stati balcanitsi, ma Armãnj bãneadzã shi tu alanti stati europeani shi pi alanti continenti. Tsicara ca Armãnjlji nu au a lor stat, elji au datã nai ma mari contributsii ti fundari shi developari a statilor tu cari bãneadzã. Tu atseali stati suntu bãnãtori loiali, suntu cãnãscuts ca livendzã, responsabili, bunj economishtsã, biznismenj, injinjeri, yiatsãri, bunj profesori, jurnalishtsã, poliglots, cosmopolits… Tu Republica Machidunia Armãnjlji suntu integrats tu sotsietatea shi da mari contributsii ti developari a statlui machidunescu shi ti a lui promovari pi plan internatsional. Cu scupo s-u aveagljã di chireari a lor limbã di dadã, limba armãneascã, di la anlu 1990, Armãnjlji ahurhirã s-organizeadzã tu multi sutsãts folcloritsi shi asotsiatsii culturali. Ashitsi aumbrã a mamultilor asotsiatsii culturali easti Liga a Armãnjlor dit Machidunii, tu cari intrã sutsãtsli: “Pitu Guli” di Scopia, “Santa Dzurdzu” di Shtip, comuna armãneascã “Frats Manachea” di Bituli”, “Nicola Batsaria” di Crushuva, “Lunjina” di Ohãrda, “Punte” di Stuga, “Ianco Mihailovschi-Iancitsa” di Cicia, “Halcia al Gazdu” di Sv.Nicola, “Halcia al Brova” di Cumanova, “Meglenia” di Ghevghelia shi “Lilici aroshi” di Veles. Ti avigljeari, promovari shi afirmari a culturãljei armãneascã, tu Machidunii lucreadzã shi Unia ti cultura a Armãnjlor dit Machidunii, cari ari a ljei organizatsii pit cãsãbadzlji: Scopia, Shtip, Vinitsa shi ashi ma anclo. Pi ninga atsea, cu idghul scupo lucreadzã shi sutsãtsli armãneshtsã: Moscopole, Moscopole-Cavalioti, easti fundatã Sutsatã a scriitorlor shi a artishtsãlor Armãnj dit Machidunii, Sutsata a muljerlor Armãni dit Machidunii, sutsata a muljerlor Armãni “Stela” di Bituli, Liga mundialã a Armãnjlor, Sutsatã a biznismenjlor Armãnj dit Machidunii “Mandra”, cum shi Consiliulu a tinirlor Armãnj dit Machidunii. Cu activitãtsli a lor, tuti aesti asotsiatsii lucreadzã ti niintari, promovari, developari, afirmari shi avigljeari a adetslor, istoria, traditsia, cultura, limba armãneascã shi tut atsea tsi easti semnu ti populu armãnescu. Pi ninga atsea, cu scupo, garantari a andrepturlor fundamentali a Armãnjlor, tu Republica Machidunia suntu fundati shi dau partii polititsi: Partia a Armãnjlor dit Machidunii shi Unia democraticã a Armãnjlor dit Machidunii. Ca rezultat di alumtarea a tutulor organizatsii niguvernamentali shi partiili polititsi, azã Armãnjlji tu Machidunii au andreptu ti educatsii pi limba armãneascã tu sculiili primari, emisii pi Radiolu shi Televizia Machiduneascã, editari cãrtsã pi limba di dadã, editari fimiridz, cum shi tuti alanti andrepturi fundamentali cari lji pricad a cafi unui om.