Evanghelos Averoff
Identitetu
[alâxire | modificare sursă]Ioryi Averoff
Familia Averoff easti dit marea armaneasca hoarã Aminciu cari s-aflã tu Epir, aproapea di cãsãbãlu Ianina. Aistã ira unã familii di mari pãrmãteftsã shi avea datã cunuscuts pãrmãteftsã pãnã tu Rusii shi tu Alexandria ca shi ahãrdzits oaminj tu politica gãrtseascã tu Athina, tu etã XIX shi XX.
Ia cum u amintãrã paranuma Averoff: cama marli frati al Gheorge Averoff cari bãnã shi lucra ca pãrmãteftu tu Rusii u alãxi paranuma gãrtseasca Avgherof tu Averoff, shi di atumtsea tutã familia u poartã aistã paranumã. Gheorge Averoff easti faptu tu Aminciu tu 15 di avgustu anlu 1818 shi muri tu 15 di alunar anlu 1899 tu Ramish - Alexandria. Averoff easti cunuscut shi tinjisit ca un di nai cama marlji bunãfãcãtori/ donatori tu Gãrtsii. Gheorge sã stabilizã, nica ca tinir, tu Cairo iu lucra diadun cu zinir-su Toshitsa. Di cu prota nãs fãtsea export producti tu Angli cari li adutsea dit Sudan. Cama amãnat, di cara lucurlu lji trapsi cama bun, agiumsi s-hibã importer dit Anglii tu Egiptu shi lucra multu chiro singur a ninti su lãrdzeascã firma ti comertsii s- obligã s-lja cu nãs shi companjon. Tu anlu 1865 sã stabilizã tu Alexandria iu ira un di conducatorlji tu comunitatea gãrtseascã dit Egiptu.
Averoff amintã mari aveari, di cari mari parti u avea capitaliyatã pit banchi shi featsi multi donatsii. Di partea-a autorlu Ioan Caragiani, Mihal Dumitru Sturdza ca shi di altsã autori, rezulteadzãcã mari sumi di pradz sãntu dati ti cãsãbãlu iu ira faptu Gheorge Averoff, tu a lui Aminciu, ti adradi sculii, casi ti oarfanjllji shi spitalji. Nãs deadi agiutor ti bitisirea-a Institutlui ti Politehnica di Athina; ti adrari statuia al Rigas Velestini shi a patriarhului Grigorie al V-lea, cari ira vãtãmat cãndu ahurhi revolutsia tu Gãrtsii. Aisti statui sãntu bãgati dinintea-a univerzitetlui tu Athina.
Mari contributsii Gheorge Averoff deadi ti construirea-a Sculiiljei militarã "Evelpides" shi ti construirea-a Stadionlu tu capitala-a li Gãrtsii, iu lipseas hibã ashtiptats shi filipsits atselj tsi va s- lja parti Agiocurlji olimpidili tu anjlji 1896 shi 1906. Dupu moartea al Gheorge sumili di pradz tsi iraalãsati ca clironomi di partea a lui, statlu gãrtseascu avea borgi s- lu constituiadzã ncrutsishi Averoff shi s- osiguripseascã mari controlã tu chirolu anamisa di doilji polimi balcaneashti.
Cu sumili di pradz tsi li alãsã Gheorge Averoff s- au construitã: Conyervatoria dit Athina shi sculia Superioarã ti agriculturã di Ianina. Misticatã cu alti cunuscuti armãneashti familii dit Gãrtsii, familia al Averoff deadi ahãprdzits reprezentatnsã tu bana di comertsii shi politica gãrtseascã. Aminciu, aistu importantu tsentru armãneascu ari datã multsã ahãrdzits oaminj, ca dzãtsem; marli pãrmãteftu shi donator Gheorge Averoff; gheneraljli dit Revolutsia gãrtseascã Nikola Sturnu, Steryiu Floca, cari ira avangarda tu a tsea revolutsii shi nica multsã altsã shi tuts nãsh ira Armanj.
Izvuri di Nuntru
[alâxire | modificare sursă]Izvuri di Nafoarã
[alâxire | modificare sursă]Alti
[alâxire | modificare sursă]Biblioyrathilj
[alâxire | modificare sursă]- Nico Popnicola: "Arhadzits armanji tu isturilj".