DIMITAR MIHAJLOVSCHI - TI DEPORTAREA A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNIA DI DAT

DEPORTAREA A ARMÃNJLOR DIT MACHIDUNIA DI DAT

Mutritã pit istorii, easti cãnãscutã ca tu tuti vãsilii iu bãna shi iu bãneadzã Armãnjlji, elji agiutarã ti fundari a statilor balcanitsi shi suntu popul loial, livendzã, nicuchiri, oaminj cu dignitati shi respect. Ma, idghea ashitsi, mutritã pit istorii, Armãnjlji au traptã multi, au tricutã multi greali momenti tu bana a lor. Unã di atseali easti shi deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Dat, tu Protlu polim mundial, tu a nostu stat vitsin, tu Vãrgãrii.

Atsea s-featsi nica ma ninti, cum spunea ma tricutslji, nica la anlu 1916, cu ampãrtsarea ali Machidunii. Deportarea a Armãnjlor dit Machidunii s-featsi tu dau fazi. Prota fazã eara cu deportarea a Armãnjlor dit Machidunia di Ascapitat, Bela din Sus, Beala din Ghios, Ohãrda, Crushuva, Bituli shi horli ãnvãrliga di Bituli, iu Armãnjlji eara cama compacti. Vãrgãrlji vrea s-lji rãspãndeascã, ca vãrã turlii avea fricã di elji, ca Armãnjlji avea autoritati la Turtsãlji tu chirolu a Imperiiljei Otomanã. Ma dupu Yiurietlu a Turtsãlor, scljeama dupu aspãrdzearea a Imeriiljei, armasirã aeshtsã tsi armasirã, shi elji nu para avea multu fricã di Armãnjlji di Machidunia di Dat, ca nu eara multu compacti, tsicara ca eara multu avuts. Scljeama nu avea ãntredz hori armãneshtsã cum eara horli armãneshtsã di Machidunia di Ascapitat shi ti atsea minduea ca cama lishor va lu dipiseascã atsel lucru, s-lji deporteadzã. Ma nu inshi ashi cum elji minduea, ca tuts Armãnj avea capital shi atsel capital azã tutã dzuã ari influentsã cum tu bana di cafi dzuã, ashi sh-tu politica.

Cãndu ahurhi a daua fazã di deportarea, Vãrgãrlji ahurhirã cu bãnãtorlji dit hoarã Oraovitsa. Scljeama ahurhirã aproapea di sinurlu di Dat shi dupu atsea continuarã cãtrã Ovce Polia shi Veles. Politica tu atsel chiro eara ahtari, tsi prota lã dzãtsea s-fugã singuri, taha fug cu a lor vreari, a nu cu zori. Ma, dunjeaua nu para vrea s-fugã, shi nu avea titsi s-fugã, elji sh-avea fucurina a lor tu Machidunii. Atsea eara dupu polematli Balcanitsi, ma exact la anlu 1916. Atumtsea s-featsi nai ma marli ghenotsid pisti Armãnjlji. Tu a daua fazã eara deportats Armãnj shi dit Gãrtsii shi dit Albanii, scljeama mash Armãnj eara internats tu Vãrgãrii. Cum spunea ma tricutslji, cãndu agiundzea Armãnjlji tu Vãrgãrii, lji rãspãndea. Tu un loc ma multu di dau familii armãneshtsã nu alãsa, ta s-nu s-organizeadzã, s-nu s-leagã, s-nu adarã ligaturi, ca poati s-adarã problemi. Lji dutsea di Varna pãnã Vidin, scljeama tu atsea arei lji rãspãndea Armãnjlji, ta s-nu hibã tuts tu un loc. Cãndu lji dutsea aclo, lji bãga s-bãneadzã tu horli vãrgãreshtsã, ma mash cãti dau familii. Pãmporea dãnãsea, shi di frãndza lji dghivãsea numili a Armãnjlor cari lipsea s-dipunã. Cãndu s-adra frãndza cu numili a familiilor armãneshtsã, a Vãrgãrlor lã agiuta shi Armãnj cari eara ligats cu vrhovishtsãlji, tu cafi hoarã avea shi emisari (shpiunj), scljeama oaminj cari eara loiali a vrhovishtsãlor. Easti cãnãscutã ca avea un Armãn, Culachi di cãtã Cociani, cari eara ligat cu vrhovishtsãlji shi ti el giandarmeria dzãtsea: “Ne go zadevajte, nego Bãlgarsca ga majka rodila", tsi va s-dzãcã: “Nu lu cãrtits, ca el easti faptu di dada Vãrgarã”. El lã agiuta a Vãrgãrlor ta s-adarã frãndza cu familiili armãneshtsã, shi ashi ascãpã s-nu hibã deportat.

Tu chirolu cãndu lji deporta Armnjlji tu Vãrgãrii, armata vãrgãreascã eara multu rigorozã cu populu armãnescu, nu avea colaborari, nu zbura multu, nu eara flexibilã, cãndu va s-dzãtsea tsiva, nu avea turnari, ashi ca Armãnjlji lipsea s-adarã tut tsi va lã dzãtsea armata vãrgãreascã. Cãndu va lã dzãtsea: “ … sculats-vã, shidets, “ – nu avea dau ori dzãtseari, ma Armãnjlji lipsea s-lji ascultã shi nu avea ãndreptu sh-da giuiapi shi s-aspunã tsi vor. Tsicara ca armata vãrgãreascã eara rigorozã, prãjinã nu avurã, pute nu lji au bãtutã. Ma, avurã altã turlii di presii. Atsea tsi trapsirã Armãnjlji, tuti familii tsi eara deportats, atsea pute nu s-agãrsheashti.

"Paplu a mel, pap Halcia, nu vru s-u aproachã atsea detsizii a Vãrgãrlor, shi nu s-dusi tu Vãrgãrii ca shtea ca noari cana ligaturã cu Romãnjlji ca popul. Ti atsea lu bãgarã tu izolatsii shi lu dusirã tu un munti aproapea di hoara Conce, muntili Smrdesh, iu armasirã singuri, doi anj. Aclo suntu horli: Rachitets, Gorni Lipovich shi Dolni Lipovich. Scljeama familia a noastã eara dusã stri Gorni Lipovich iu noari banã. Aclo ari mash chetsãri shi cãti vãrã cupaci, a familia a mea eara bãgatã s-frãngã chetsãri ti zvestri. Sh-azã tutã dzuã di atsel loc s-adarã zvestri. Scljeama aclo eara dusã mash familia a mea, mash unã casã, shi armasirã aclo singuri doi anji. Vãrgãrlji vrea s-u maltreteadzã familia a mea shi ti atsea paplu a mel dau ori ãn dzuã lipsea s-ducã shi s-bagã semnu la cmetlu, ma nu tu nai ma aproapea hoarã-Gorni Lipovichi, nu tu hoara tsi eara cama largu-Rachitets, ma tu hoara cari eara nai ma largu di casa a lor, tu cãnãscuta shi avdzãta hoarã Dedino. Tu cmetlu dit atsea hoarã avea nai ma multu pistusini, atselji eara provãrgãri, vrhovishtsã. Аtsea eara mari pidimo ti paplu a mel ca la atsel cmet s-dutsea dau ori ãn dzuã, doi anj. Dupu atsea, nu lji turnarã tu a lor hoarã natalã Oraovitsa, ca tu atsea hoarã adusirã s-bãneadzã altã mileti. Dupu doi anj, lã deadirã izini s-poatã liber s-priimnã, ca atumtsea s-mintirã shi Sãrghii. Yinea, fudzea, shi tu soni la deadirã izini, ca tu atseali hori, ma amãnat vinirã s-bãneadzã Sãrghi, aproapeа di Negotino, ca exemplu tu hoara Pepelishte. Shi familia a noastã s-dusi s-bãneadzã Pepelishte. Aclo armasirã ãndoi anj ca nu avea capital. La eara loatã tutã aveari, ma pãradz avea, ca li avea loatã cu elji, a Vãrgãrlji lã alãsarã mash unã yiapã. Altu tsiva nu avea, tutã tutipãtã lã eara loatã shi 40 di ectari loc. Dada a mea multsã anj lu tsãnu documentul di chirolu a Turcului ti aveara tsi u avea, shi atsea tapii u tsãneam tu ahorghea fastsiclã adratã di cheali, tu cari ãngrãpsea ca avem 40 di ectari loc. Atsea aveari s-afla pi calea cãtrã Strumitsa, tu atarlu di Suldurtsi shi tu atarlu di Oraovitsa shi eara multu avut loc. Aclo s-aflã manastirlu Alju Atanasi tsi lu adrã parapaplu a mel Zica. Atumtsea eara njic Manastir, a tora tu idghiul loc easti adrat mari manastir, cu conats.

Familia a noastã ascãpã di deportarea tu Vãrgãrii, ma doi anj eara izolats di tsivilizatsia shi bãna tu muntili Smrdesh, iu frãndzea chetsãri. Ti deportarea a Armãnjlor di Machidunia di Dat nji spunea baba Lena Shutaru cari dit hoara Mezdra, u dusirã tu Vãrgãrii, di aclo s-dusi s-bãneadzã tu Romãnii, dupu atsea s-dusi tu Statili Uniti ali America shi muri Los Angeles. Baba Lena cu lãcãrnji ãn troclji, cu plãngu, spunea cum lji aduna Armãnjlji, cum s-adra frãndza cu Armãnj cari lipseashti s-hibã deportats di Shtip shi nai ma multu di Sv.Nicola. Pi atsea frãndzã eara familiili: Shutarlu, Njirlul, Yipurarlu, familia Tefa, paplu a mel Halciu al Cusizic, ali babi frati-su Tasha Banjotlu, Dima Banjotlu, Yianca Banjotlu. Importantã easti s-aspun ca Tasha Banjotlu, cari eara cumnat a paplui a mel, cari bãna Shtip, nji si pari tu hoara Sushuva, lu bãgarã ca emisar shi multi ori s-dutsea Oraovitsa la papu, ta s-lu cãndiseascã papu, s-ducã tu Vãrgãrii taha cu vreari a lui, a nu cu zori. Unã dzuã, paplu nu lu apruche shi lji dzãsi: “Cara s-yinj ca oaspi-yina, cara s-nu, ti aestu lucru nica unã oarã s-nu yinj.” Tasha lji dzãsi: “Ama va ti spindzurã.” Pi atsea paplu a mel lji dzãsi: "Cara s-vor, poati shi s-mi spindzurã, ama mini tu Vãrgãrii nu nergu, scljeama io nu fug di aoa.” -pirmitusea Dimitar Mihailovschi-Barba.

Tu atsel chiro eara deportats multsã Armãnj di horli: Strezovtsi, tu hoara Tsãrnilishte eara familia Hertanj, vara familii di horli di Agibeg, Mustafino, Ergelia, Anzibegova, dupu atsea familia Nashcanj shi multi alti. Tuts atselji eara dushi tu Vãrgãrii cu unã pampori shi atsea cu pampori ti tutiputã, ca tu atsel chiro nu avea pampori cu clasi diferenti (ti oaminj), cum easti tora. Tuts Armãnj di horli diferenti lji adunarã, lji dusirã la stashonea ti pampori Ovce Pole shi aclo lji tsãnurã un mes di dzãli, cu explicari ca u ashtipta pamporea. Stsenaristul a filmului “Tsrveniot conj- Aroshlu cal”, Tashco Ghiorghievschi tu a lui filmu avea bãgatã un cadur di Armãnjlji cari la stashonea di Ovce Pole ashtipta s-hibã deportats tu Vãrgãrii. Cu prota pampori tsi agiumsi, Vãrgãrlji lji dusirã Armãnjlji pãnã Plovdiv. Tuta compozitsii di pamporea eara amplina cu Armãnj di Ovce Pole shi di horli ãnvãrliga di Shtip. Tsiva cama amãnat, idghea ashitsi tu Vãrgãrii, eara dushi shi Armnj di cata Cociani. Deportarea a Armãnjlor dit Machidunii tu Vãrgãrii s-fãtsea ma multsã anj. Elji vrea s-lji curã tuts Armãnj dit Machidunii. Atsea eara contractu anamisa di tuti aesti stati, ãn cap cu Romãnia, deadun cu Vãrgãria shi Gãrtsia. Scljeama, scupolu eara ta s-lji curã Armãnjlji dit aesti stati. Cara s-eara dealihea ca s-dutsea cu chefi, noari s-fudzea mash cu stranjili. Deportarea eara multu zori ti Armãlji. Catsi istorii, catsi crimã tricurã, mash elji shtiu. Di Ovce Pole lji dusirã Plovdiv. Lji-dutsea cu pamporea, ma mash noaptea urdina. Dzua shidea la stashoni. Pãnã la sãhatea 8 di tahinima pamporea urdina, shi dupu atsea, iu va s-afla aclo dãnãsea, la prota stashoni. Noaptea iara anchisea cu pamporea, ta s-nu shtibã shi s-nu veadã Armãnjlji iu va lji ducã. Lji dusirã pãnã Plovdiv shi lji turnarã Veles, ma di cari ispeti u adra atsea, cana nu avea apandãsi. Di aclo iara lji turnarã nãpoi, shi dupu atsea ahurhirã s-lji dipunã prota Vidin, loc cari s-aflã tu partea di Nord-Ascapitatlu ali Vãrgãrii, dupu atsea ma multsã dipusirã Silistra, pãnã Varna. Avea frãndzã cu numili shi paranumili, cari iu lipseashti s-dipunã, scljeama Vãrgãrlji avea adratã aradã ti arãspãndeari a Armãnjlor. Nu s-shtii exact titsi lji turnarã pãnã Veles, desi ca nica nu avea adratã plan cari iu s-lji dipunã. Unã familii u dipunea complet tu un loc, scljeama familia antreagã pute nu u dispãrtsa, ma tutã familii cu caplu a familiiljei armãnea tu un loc. Deportats eara shi muljeri shi bãrbats, shi ficiori, scljeama complet antredz familii. Avearea a Armãnjlor tsi la armasi tu Machidunii, Vãrgãrlji la u pãltea, ama multu niheam la didea pãradz ti marea aveari tsi u alãsarã tu loclu natal. Scljeama lã pãltea multu putsãn, cãt s-nu hibã fãrã di tsiva.

Cãndu agiumsirã Armãnjlji tu Vãrgãrii, di cãndu eara rãspãndits pit horli shi cãsãbadzlji vãrgãreshtsã, tuts lucra pit casili vãrgãreshtsã. Tsicara ca tu locurli natali, tu Machidunii, Armãnjlji eara avuts, tsicara ca avea multu loc shi multu tutiputã, tu casili vãrgãreshtsã tuts lucra ca argats, ca huzmechari. Tu Vãrgãrii tuts Armãnj lucra tu familiili vãrgãreshtsã. Aclo iu s-dusirã, tu ahurhita, nu eara tinjisits di Vãrgãrlji, s-duchea scãdzuts, arshunats shi lucra mash ti pãni. Ashi s-purta statlu vãrgãrescu cãtrã Armãnjlji, scljeama fãrã tinjii. Ma, di populu vãrgãrescu, Armãnjlji nu s-plãndzea multu. Populu vãrgãrescu lji apruche Armãnjlji, lã agiuta shi nu s-hãrsea ca Armãnjlji avea ahtari taxirati. Lji avea aprucheatã, ma ficiorlji nu avea ahurhitã cu dutseari tu sculii ta s-ãnveatsã, nu lã eara data posibilitati ta s-integreadzã tu sotsietatea. Armãnjlji dit Machidunia di Dat armasirã tu Vãrgãrii ma multu di 20 di anj. Scljeama di cãndu eara deportats Armãnjlji dit Machidunia di Dat, dupu Protlu Polim mundial, elji pute nu s-turnarã nãpoi tu locurli natali ashi cum eara situatsia cu Armãnjlji di Machidunia di Ascapitat, dit Beala din Ghios shi di Suprã, di Bituli, Ohãrda, Strug, Crushuva, iu unã parti di Armãnjlji, dupu dipisearea a Protlui polim mundial s-turnarã tu locurli natali.

"Tu aestã ucazi, voi s-aduc a minti unã situatsii cari nji armasi tu minti, scljeama nji armasi ahãndos tu memoria a mea. La anlu 1985 earam cu familia a mea tu Turchii shi nã turnam pit Gãrtsii. La sinurlu anamisa di Turchia shi Gãrtsia, ninti noi avea dau amãxi, ama oaminjlji di prota amaxi avea tsiva problem, nu lji silighea s-lu treacã sinurlu. Vidzum ca plãndzea shi ca suntu dit Romãnii. Mini nershu shi ahurhii s-lã zburascu pi armãneashti. Elji s-hãrsirã shi ahurhirã s-nji zburascã armãneashti. Nã cãnãscum, nã ambrãtsãtãm shi nji spusirã ca elji eara cu originã di hoara Sofilari. Eara cusurinj cu cãnãscutlu fudbaler dit Romãnii, Gica Hagi, cari idghea ashitsi easti cu originã di hoara Sofilari. Nji spusirã ca nu lji silighescu s-lu treacã sinurlu ca au multu pãrmãtii. Mini shteam gãrtseashti shi la dzãsh a oaminjlor cari lucra la sinurlu ca aeshtsã oaminj suntu a mea soi, mini vinj tu Turchii s-li ljeau ta s-lji duc tu Machidunii s-lu veadã a lor loc natal, s-veadã locurli di iu easti origina a lor. Ashitsi lji silighirã, mini la spush calea cãtrã Machidunii, shi di aclo fudzirã pit Zaeciar tu Romãnii" - pirmituseashti Dimitar Mihailovschi Barba. Scljeama, nu mash tsi pute nu s-turnarã tu a lor locuri natali, ma tãsh la anlji 1968-1970 ahurhirã s-yinã ca oaspits tu Machidunii shi atsea cu mari fricã. Politica tu atsel chiro eara ahtari ca cara s-yinea pãrintsãlji tu a lor locuri natali ca oasits, obligator vãrã di familia, ca exemplu un hilji, fãrã di altu lipsea s-armãnã tu Romãnii, ta s-aibã garantsii ca pãrintsãlji va s-toarnã nãpoi tu Romãnii.

E, tora, cum tricurã Armãnjlji tu Vãrgãrii!? Tuts elji, pãn di un, tu ahurhita lucra ca hãmãlãchi, scljeama ca huzmechari. Lucra tu cãmpu, cu misur, ca tu Vãrgãria di Nord ari multu misur, aclo treatsi shi arãulu Dunav, simina campiri, scljeama lucra agrar. Bana lã eara multu zori. Bãna tu cãlivi cari li adra di zvoi cu misurishti, shi li ãnvãlea cu loc shi yiarbã, scljeama, toamna cãndu li aduna cãcucili, adra cãlivi, li sãpa niheam tu loc, ta s-lã tsãnã cãldurã shi ashitsi bãna. Idghea atsea s-featsi shi defturea cãndu lji deportarã, ma aestã aradã dit Vãrgãrii tu Romãnii, iuva la anlu 1934.

Tu chirolu a Protlui polim mundial, tu dauli fazi di deportarea a Armãnjlor tu Vãrgãrii eara deportats di 46 000 pãnã 50 000 di Armãnj. Traghedia easti tsi cana di Armnjlji nu vrea s-u ãngrãpseascã tut atsea tsi va u avdza ãn ligaturã cu deportarea a Armnjlor tu Vãrgãrii. Tuts vrea atsea s-u agãrsheascã. Istoria, pidimolu, chindinlu tsi lu trapsirã Armãnjlji, tuts vrea s-lu agãrsheascã. Atsea tsi u pãtsãrã Armãnjlji tu Vãrgãrii shi tu Romãnii, easti dealihea mari taxirati. Dit Vãrgãrii lji deportarã tu Romãnii shi lji dusirã di partea di Temishoara. Aclo lji alãsa tu cãmpu, a nu pit hori, cum adrarã tu Vãrgãrii. Scljeama tora lji dipunea tu cãmpu shi aclo idghea ashitsi lji rãspãndea, tu un loc unã familii, tu altu loc dau familii, shi eara rãspãndits di Temishoara pãnã Constantsa. Cum tritsea pamporea, dãnãsea pi ninga hoarã shi lji alãsa Armãnjlji tu cãmpu, taha scupou lã eara ta s-lji chearã Armãnjlji, s-moarã. Di aclo, vãrã di familiili armãneshtsã eara purtats Baragano, Giurgiu shi ma anclo. Atsel cãmpu cãtrã Bucureshti s-dzãtsi Baragano, shi aclo eara amplinã di Armãnj. Cu adratili calivi di Armanjlji, cãmpul tut undzea ca taha arat di shimironj. Di aclo lji rãspãndea cãtã Temishoarã.

Sh-pi ninga atsea tsi Vãrgãrlji lji deportarã Armãnjlji tu chirolu a Protlui polim mundial, elji iara lji tinjisea ca eara livendzã shi lãcrãtori. Vãrgãrlji shtea cã capitalu eara tu mãnjlji a Armãnjlor shi atsea lã ambudghisea.