Casa a familiiljei Todorovi
Casa a familiiljei Todorovi tu chirolu anamisa di dauli polemati mundiali,Scopia, intrarã nali shteri europeani ti urbanizari a cãsãbãlui, cu manir academic. Cãsãbãlu lipsea s-hibã priadrat cu nali formi shi caracteristichi. Tu nãulu model urbanistic s-duchi lipsitura ti priadrari a bloclui tu tsentrul a cãsãbãlui. Di atsea ispeti, Institutsia ti urbanizam shi tehnica comunalã ti bãnari ali Republica Machidunia tu colaborari cu Institutsia ti avigljeari a monumentilor di culturã a cãsãbãlui Scopia, adrarã proectu ti renovari a obiectilor cu mari valoari arhitectonicã. Ti atsea multu priadusi shi agiutorlu di arhitectsãlji Afrodita Tanevsca, Silvana Vaneva shi Liliana Nicolovsca. Azã Scopia armasirã multi obiecti cari dateadzã di ahurhita a etãljei 20. Anamisa di eali easti casa a familiiljei Todorovi, cu afirmata valoari arhitectonicã, cu dimãndari istoricã shi culturalã, cu caracteristichi shi elementi spetsifitsi, cari suntu reflex a tendentsiiljei tu arhitectura di tu atsel chiro. Casa al Todorovi easti obiectu vitsin di ãndreapta parti a Palatãljei al Ristich. Intereslu ti locatsia alushtui obiectu ti bãnari cari pricadi a familiiljei Todorovi, ahurheashti la anlu 1924, cãndu easti data shi tapia ti constructsii a obiectului, a curi nicuchir eara Petre Iachimovich. Adratã easti dupu proectul a arhitectului Nacovich. Obiectul ari etaj din padi, trei etajuri, udadz sum ciãtii shi izbã.
Ca actsentuati ornamenti di fasada cari cad ãntroclji suntu bãlconjli bãgati linearã. Obiectul easti dipisit la anlu 1927. Chirolu dupu A doilu polim mundial alãsã semnu pi vidzuta a obiectului di nafoarã. A tu anjlji di la 1948 pãnã 1950 easti natsionalizat shi pãnã azã pricadi a statlui. Buna constructsii, cum shi ufilisearea material cu analtã calitati priadusi, pi aestu obiectu s-nu hibã lipsitã sanatsii dupu trimburarea a loclui. Fasada nai ma mari znjii avea tu chirolu diunã oarã dupu polimlu, cãndu casten eara surpatã decoratsia di maltari. Nibuna vidzutã, ãnvicljearea a ãndau pãrtsã di fasada, cum shi obiectul tut, s-featsi di ispeti ca materialili ãnvicljearã, avea mari influentsã di atmosfera, cum shi niminduearea a bãnãtorlor di aestu obiectu. Azã, casa a familiiljei Todorovi easti priadratã shi u tsãnu a ljei vidzutã aftenticã di ma ninti. Pi cafi etaj decoratsia di maltari easti altã turlii, cu formi gheometritsi shi decoratsii cu veghetatsii. Ashitsi, azã casa a familiiljei Todorovi, lu mushuteadzã tsentrul a cãsãbãlui Scopia shi u tradzi atentsia a cafi unui visitor cari ari tu nãeti ma ghini s-lu cãnoascã cãsãbãlu.