Casa a familiiljei Shcaperda
Origina a familiiljei
Unã di ma cãnãscutili familii armãneshtsã cari bãneadzã Scopia, easti familia Shcaperda, cari di Moscopole vinirã s-bãneadzã Crushuva, a di aclo fudzirã Scopia. Vecljilj scopianj shi azã dzuã tutã cu tinjii zburãscu ti aestã familii. Easti zbor ti familii, a curi avearea easti adratã di comertsii cu materiali ti constructsii shi ca rezultat di atsea, tu tsentrul a cãsãbãlui Scopia adrarã mushatã casã cãnãscutã sum numa “Palata Shcaperda”. Easti zbor ti familii armãneascã di Crushuva, iu membrilji vinirã s-bãneadzã cãndu fudzea di zulunjlji a Turtsãlr. Nicola shi Domnica (cari idghea ashitsi easti fi familii armãneascã – Niciota) Shcaperda, ca tinirã preaclji iuva tu ahurhita a etãljei XX cu a lor shasi ficiori vinirã s-bãneadzã Scopia. Nicola s-dusi s-lucreadzã tu xeani tu Sveta Gora, lucre cu comertsii cu materiali ti constructsii shi ti elji pãradzlji pute nu eara problem. Nicuchira a lui Domnica, mash tsi vinirã Scopia, dupu andoi anj muri multu tinirã. Gãilelu ti doilji ficiori shi patruli featiu avea unã muljeari cari nica di njicã lucre la familia Niciota shi cari lji criscu fumeljli ali Shcaperda. Nicola Shcaperda eara cãnãscut shi tinjisit parmateftu. Scopia avea ducheani tu cari vindea material ti constructsii, cu tsi amintã multsã pãradz. Doilji hilji Mihailo shi Ianco nica di njits anvitsa tu cãnãscuti shi scumpi sculiuri. Mihailo, di cãndu lu dipisi Litseulu romãnescu tu Bituli, s-dusi la studii la Academia ti export (tu atsel chiro Facultati ti economii) Bucureshti, a Ianco anvitsa tu Frantsii. Dupu dipisearea a studiilor Mihailo s-turnã Scopia, ma tu loc s-ahurheascã s-lucreadzã tu ducheanea a tatu-sui ti materiali ti constructsii, el ahurhi s-lucreadzã ca bancar. Dupu doi-trei anj Nicola ahurhi s-lji angajeadzã doilji hilji tu comertsia cu materiali ti constructsii a dupu moartea alui la anlu 1924, Mihailo shi ianco singuri continuarã s-adarã comertsii. Renomelu a ducheaniljei Shcaperda, adrat cu anj, eara un di conditsiili capital permanent s-creascã. Magatsinlu cu materiali ti constructsii s-afla tu tsentrul a cãsãbãlui, pi Platsa di Scopia, pi 2000 di metri cvadrati, a la stashonea di her idghea ashitsi avea magatsin ti materiali di lemnu cari agiundzea di Slovenia shi Bosna. A lor eara shi bioscoplu Apolo, cari ma amãnat eara parti di Banca Popularã.
Familia Shcaperda, tu ahurhita bãna tu casa familiar tu mãhãlãlu armãnescu Paico, tu tsentrul a cãsãbãlui. Ma marli frati Mihailo aclo u adusi shi nicuchira a lui Aglaitsa Sapungi, cu cari avea yis ti a lor casã. Mihailo avea mari vreari cãtrã arhitectura,, ma dipisi economii dupu vrearea a tatu-sui cari vrea hiljlu s-aibã existentsii sigurã. Shi ashi alui yisi ti constructsii li realize tu planurli ti adrari a lui casã.
Proectul ti vila “Shcaperda” lu avu ca cãniscu ti numta di sotslu a lui Simota Gheri, cu cari deadun anvitsa tu Litseulu armãnescu di Bituli, a tsiva ma amãnat eara shi cãnãscut profesor la facultatea ti arhitecturã Bucureshlji.Cãndu Mihailo shi Aglaitsa eara Bucureshti dupu nimta, Simota loa taxi ca va la adarã mushat proetu ti casa ca durutinã ti a lor ancurunari.
Arhitectura a palatãljei “Shcaperda”
Cu aestu proectu, Mihailo Shcaperda, la anlu 1930 ahurhi s-u adarã a lor casã. Nu s-mutrea cãts pãradz va s-hibã hãrgiti ti adrari a casãljei shi nu eara adratã nitsi unã alãxeari a proectului. Palata “Shcaperda” eara adratã la anlu 1932, cãndu familia Shcaperda intrã s-bãneadzã tu casa. Nicola Shcaperda deadi multsã pãradz fãrã jali tu adrarea a palatãljei “Shcaperda” cari eara dipisitã ca picturã cu nai ma njiclu tsãnut detal di proectul, tu stilu romano-boiar, a s-mindueashti ca easti cu misticat stil rustical shi stil di renesansa. Palata ari mari etaj di ãnpadi, etaj cu 6 udadz shi udadz sum ciãtia ti huzmicharlji. Easti zbor ti casã cu sãnãtoasã constructsii, adratã di cheatrã cu sãnãtoasã armaturã, cu combinatsii di marmurã. Tu chirolu di trimburarea a loclui mash cula di pi ninga casa avea niheam znjii, a tutã casã nu avea nitsi unã cripãturã. Palata avea angãldzari tsentralã, tsi dealihea eara raritet ti constructsii individualã di tu atsel chiro. Parchetlu tu cafi un udã avea altã turlii dezen, a tuti detalili pi stiznjili di nuntru shi nafoarã eara adrati dupu mostri ghermaneshtsã. Stolizma eara spetsial adratã tu atumtsea nai ma cãnãscuta firmã “ABONOS” din Beligrad, cari adra stolizmã cu stil spetsific. Tuti elementi suntu adrati di lemnu di nuc cu mushatã shi ahãndoasã rezbã. Dupu metrili a cafi unui udã, eara adratã shi stolizma, cari azã s-aflã la doamna Domnitsa Shcaperda Petcovsca, hilji-sa al Mihailo Shcaperda. Tu aestã palatã s-aflã shi freschi di cãnãscutlu pictor Armãn, Nicola Martinovschi, a shi dauli stiznji iu eara adrat loc ti piano, eara adrati di el. Multi di elementili eara ancupãrati tu Ghermanii, a sanitaria tutã eara ancupãratã dit Anglii. Casa eara andreaptã cu tepiserii, persianeri, cu cristal di Ceshca shi portsulan dit Iaponii. Ti bãhcelu gãile aduna bahcevangilu – spetsialistu ti trandafili. Aestã casã eara anamisa di protili cu shadrãvani adrat ca un njic pisin di veara. Ti bana di atsel chiro d-na Domnitsa dzãtsi: “Noi nu bãnam vãrã banã luxuzã, ma unã nicuchireascã banã. Pãrintsãi a mei bãna ca cum bãna shi alanti avuti familii di Scopia, s-aduna pi ciai, s-dutsea la baluri tu Casa ti ofitsiri, tu restoranuri. Ti a mea educatsii s-angaja unã muljeri dit Frantsii cari mi anvitsa piano shi limba frantsuzeascã, ma io iara nu mi alidzeam di alantsã a mei sots”. Familia Shcaperda ashi bãna mash 14 di anj, pãnã la anlu 1946, cãndu lipsea s-iasã dit casa a lor, ca la anlu 1947 eara confiscatã.
Casa Shcaperda di atumtsea pãnã azã alãxi multsã nicuchiri: eara casã ti reprezentatsii, cãndu tu ea s-apruchea tuti nai ma importanti persoani, anamisa di cari shi Marshalu Iosip Broz Tito, un chiro tu aestã casã s-afla Redactsia Mlad borets (Tinir alumtator), un chiro eara scamnu a Comisiiljei ti ligãturi culturali cu xeani , scamnu a Academiiljei ti shtintsã shi artã, a tora tu aestu obiectu s-aflã Ambasadã italicheascã. An ligãturã cu atsea, d-na Shcaperda cu revoltu dzãtsi: “Cari tut nu tricu pit aestã casã.U asparsirã, u surparã, cana nu mindueashti ti mushata arhitecturã”.
Ma sh-pi ninga tuti aesti, palata Shcaperda cu a ljei mushuteatsã armãni s-zburascã ti chirolu tricut, ti unã mari vreari cãtrã arhitectura shi nibunlu chiro cari easti realitati pitu aesti a noasti locuri. Casa al Mihailo Shcaperda easti obiectu marcantu tu arhitectura a curi nitsi chirolu nu i lo di a ljei mushuteatsã shi armasi s-mãrturiseascã ti unã avutã shi tinjisitã familiii armãneascã cari bãna tu tsentrul a cãsãbãlui Scopia.