Casa a Familiiljei Lala

Origina a familiiljei

Familia Lala di Bituli easti cãnãscutã shi tinjisitã familii armãneascã cari multsã anj bãna tu tsentrul alushtui cãsãbã, aproapea di ashi dzãsa “Saat cula”. Aestã familii armãneascã easti vinitã di Moscopole, dupu aprindearea di parti al Ali Pasha Tepelin. Traditsi alishtei familii eara s-lucreadzã cu comertsii shi eara multu avuts, a tu idghiu chiro eara shi multu tinjisits di oaminjlji di tu atsel chiro. Aestã familii avea patru ficiori, a nai ma marli di elji Petro Lala eara boem, shi bãna unã banã fãrã s-mindueascã ti tsiva. S-ansurã cu unã featã di uborlu a vãsiljelu romãnescu di Bucureshti cari u purta numa Zaharia Debechi shi avea mash 14 di anj, a aljei originã eara di hoara Nijopole. Alantu ficior Constantin Lala continua cu traditsia a familiiljei shi lucra cu comertsii, a tsiva ma amãnat s-ansurã cu Catina Nevescali. Treilu pi aradã ficior, cari easti shi nicuchirlu a casãljei di Bituli, d-ul Dimitrie Lala eara cãnãscut muziciar. Dzãnuclji al Dimitrie Lala cu pietet zburãscu ti a lui numã shi opera shi sh-aduc aminti ti chirolu cãndu Bituli eara cãnãscut cãsãbã a conzulilor, cãndu multsã di bãnãtorli anvitsa pit tsentrili culturali europeani. Dimitrie s-dusi Minhen la avdzãtslji muziciari: Rihard Vagner shi Frants List ta s-anveatsã muzicã. Dupu atsea cu Vagner armasirã mãri sots, di cari ca durutinã avu shi unã scafã di cafe di multu scumpu portsulan. Elji eara ahãt bunj sots, tsi ari informatsii ca Vagner la anlu 1878 eara vinit trei dzãli ca oaspi la familia Lala shi ca semnu di hãristuseari tsi lu apruchearã multu mushat, ca durutinã la-u deadi bista a lui, a altsã dzãc ca atsea bistã di Bairoit u adusi Dimitrie Lala. Azã aestã bistã, deadun cu alanti lucri cu valoari a familiiljei Lala s-aflã tu Muzeilu di Bituli. Dupu dipisearea a studiilor cu mari suxes, el fu “mastur capel” tu orchestarlu al Vagner tu cãsãbãlu Bairoit, cari s-aflã tu Ghermania di Sud, iu tu teatarlu s-agiuca a lui operi. Dimitrie Lala easti faptu la anlu 1848 shi eara scular al Vagner, a educatsia u amintã ãn Sãrunã, Atina shi pit metropolili europeani cum suntu Jeneva, Viena shi Minhen. Atsea eara chiro a romantizmului, chiro cu mãri idei, chiro cãndu mesajili nu s-pitritsea mash pit texul, ma shi pit muzica. La anlu 1876 tu cãsãbãlu Bairoit, Lala deadun cu Vagner u andreapsirã cãnãscuta tetraloghii di opera “Nelu al Nibelunz”. Dupu atsea Vagner muri, a Dimitrie continua s-lucreadzã ca dirighentu tu Saltsburg, Atina shi Tsarigrad (Costantinopol) shi tu soni dipisi ca dascal ti piano ãn Sãrunã. Eara cãnãscut dupu componarea a cãntitslor ti fumelji. La anlu 1906, Atina, horlu ali Armata, sum condutsiri a cãnãscutlui Iosif Chesaris u agioacã opera a lui cãnãscutã sum numa “Marshul machidunescu”. Componã shi muzicã ti opera “Salome”, dupu textul al Oscar Vaild. Ahurhi s-componeadzã shi ti opera “Electra” di Sofocle, cari armasi nidipisitã ca muri la anlu 1911. La anlu 1917 familia a lui tutã opera shi aveari u pitreatsi pi vapori tu Italii, cari va s-chearã tu Amari. Di atsel funico va s-armãnã mash texturli cu muzicã shi andoi cãntits di hor cum suntu Die Karthause shi The Hermitage.

Tu soni, nai ma njiclu ficior Ianco Lala singur s-vãtãmã. Nicuchir a casãljei di tora eara Pero Petrov, cari tu aestã casã bãna di la anlu 1945, a lji armasi tu antimisi di teta-sa Catina Nevescali cari muri la anlu 1948.

Arhitectura a casãljei di Bituli

Casa easti adratã ninti vãrã 150 di anj, shi atsea pi dau pãrtsã. Prota, ma njica parti eara adratã ti bãnari, a dupu atsea eara adratã shi alantã ma mari parti, cari ma amãnat eara priadratã tu muzei privat. Casa easti adratã di sãnãtos material, cu analti tãvãnj di lemnu. Aestu muzei privat eara dishclis di partea a nicuchirlui a casãljei Pero Petrov. Muzeilu ari doi udadz tu cari eara bãgati tuti lucri tsi lji armasirã tu antimisi di tetã-sa, cum suntu: cãrvet, carecli di la seculu XIX, albumi, sãhãts, tuti lucri suntu tu baroc stil cu fundu di her, di cama veclju stil, cu bidermaer shi di lemnu di nuc. Ma ninti muzeilu eara multu vizitat nu mash di turishtsãlji di Yiugoslavia di ma ninti, ma shi di alanti stati. Pirdeadzli suntu veclji, adrats di cadife, tuti lucri suntu adusi di Viena, a portsulanlu shi ornamentili suntu adusi di Minhen, di Bavaria. Tu muzeilu s-afla shi icoana intratã tu istoria di arta, adratã nica di la anlu 1851 cu mushat shi multu arãvdos color, adus di Istanbul. Mari valoari ari shi pictura cari s-aflã tu aestu muzei, a cari easti cãnãscutã sum numa “ Frati shi sor”, adusã di Viena. Pi aestã picturã ficiorlu easti adrat tu trei dimenzii, pi pergament cu colori di untulemnu, cu mari valoari, idghea ca icoana.

Aveara tutã a familiiljei Lala vrea s-u ancupãrã multsã colectsioneri di lumea tutã, ma la anlu 2006 nicuchirlu dit soni u vindu a cãsãbãlui shi atsea ti multu niheam pãradz, ca atsea eara vrearea dit soni al Dimitrie Lala. Unã parti di avearea s-aflã tu Muzeilu di Bituli shi atsea: raritet machinã ghermaneascã ti scriari Stoewer Record di la anlu 1909, casã americheascã ti adunari pãradz cu buiau di asimi, cutii muzicalã dit Australii “Polifon”, cu panorama cãrtã pãdurea di Viena shi multi alti lucri.

Cara s-u lom tu videari atsea ti catsi casã easti zbor, atumtsea statlu lipseashti s-mindueascã, aestu obiectu s-hibã avigljeat cu Nomlu ti avigljeari a monumentilor di culturã.