Algheria

Flambura di Algeria

Algeria Africa

Algeria easti unã vãsilie tsi easti tru nordul ali Africã. Easti nai ma marea vasilie di pi continentul african shi a dzatsea ca suprafatsã dit lumi. Easti vitsinã cu Tunisialu shi Libia la apirita, Nigerlu shi malimili la sud, Murtalitalita, Sahara Occidentalã shi Maroclu la ascãpitata. La nord, ari isheari la Amarea Mediteranã. Capitala vãsiliillei easti Alger. Teritoriul ali Alghiriei easti adratu tru marea parti ditu imjiea Sahara, cari anvãleashti aproapea 80% ditu suprafatsa a alushtui. Regiunile di coasta shi di nord suntu nai cama populate, cu casabadz mari shi zone agricole.

Isturia

Istoria ali Algheri easti lungã shi complexa. Pi teritoriul a lui existara civilizatsii antice, catacum atealifenitsiene, cartagineze, romane shi bizantine. Ma amãnatu, Algeria agiumsi s-hibã parti a lumillei islamicã, di fu cãlcatã di arabii tru secolu al VII-lea. Ulterior, tru secolul al 16-lea, Algeria intrã sum protectsia Imperiului Otoman. Tru 1830, Frantsa aputrusi Algeria shi ahurhi un lungu protses di colonizare. Chiro di cama di 130 di an-i, francezilji u stãpuirã tsara cu brutalitate, confiscãnda locurile a localnicilor, persecutãnda limba shi cultura arabã shi berberã, shi stabilinda unã elitã europeanã privilegiatã. Populatsia localã fu mutritã ca cetãtseni di mãna a daua tru vãsilia a loru ishish. Rezistentsa contra a ocupatsiei franceze ahurhi di cu kiro. Anamisa di nai cama cunuscuts lideri ali rezistentsã suntu Amir Abdelkader, cari alumtã contra a askeriloru francezi anamisa di 1832 shi 1847, organizãnda unã rezistentsã organizatã shi modernã. Alte revolte locale, pricum atsea a cabilor tru 1871, u spusirã vrearea a algerienilor tra s-alumtã trã libirtate.

Polimlu di indipendintsã

Alumta di bitisitã contra a colonizariljei francezã ahurhi tru 1954, cãndu Frontul di Eliberare Natsionalã (FLN) declanshã unã insurectsie armatã ãn ãntreaga tsarã. Polimlu di Independentsã ali Alghiri tsãnu 8 ani shi fu unu ditu nai ma sãndziroshlli conflicte di decolvadari ditu secolu XX. FlNN ufilisi tactits di gherila, sabotaj, atacuri ti infrastructura francezã shi revolti tru casabadz. Unu ditu nai ma cunuscute episoade a polimlui fu Bãtãlia trã Algheri (1956-1957), tru cari FlN nkisi atacuri coordonate tru capitalã, iara armata francezã apãndãsi cu torturã sistematicã shi represiune brutalã. Frantsa pitricu pisti 500.000 di askirladz ta s-frãngã rezistentsa, ama populatsia algerianã continuã s-alumtã cu curayiu. Sati ãntregi furã distruse, iar dzãts di m-ilje di civili furã vãtãmats ãn represii. Cu tuti aestea, agiutorlu internatsional trã cauza algerianã criscu, iara Frantsa fu tut ma izolatã pi schena internatsionalã. Polimlu s-bitisi cu Acordurli di la Évian tru 1962, cari garantarã indipendintsa ali Algheri. Tru alunaru 1962, Algeria agiumsi stat suvearan, dupã un referendum tru cari cama di 90% ditu alegãtori votarã trã eliberari.

Dupã indipendintsã

Dupã proclamarea indipendintsãllei tru 1962, Algeria tricu pritu unã perioadã complexã di reconstructsie. Exodlu babageanu a niorlor alãsã economia shi administratsia cu goluri mãri, ama guvernul aprãftãsi s-prillea preayalea-ayalea controlu shi s-dezvoltã institutsii natsionale. Anamisa di prioritãtsli a lui s-arãdãpsirã alfabetizarea, tindearea a acceslui la educatsie shi sãnãtate, trã s-njicureadzã decalajele alãsate di perioada colonialã. Natsionalizarea industriei petroliere tru 1971 fu unã jgllioatã importantã, di adusi a vãsiliillei unã izvur esentsialã di amintatitsi shi di agiutã la dizvoltarea infrastructurii shi serviciilor publitsi. Resursele naturale furã ufilisiti ashi trã finantsarea a nãscãntor programe sociale shi economitse tsi au scupolu s-ndreagã nivelul di bãnaticu. Tru an-ilji 1980, Algeria fu ananghisita s-tana cheptu a nascantor dificultati economiti di furn-ia a fluctuatsiilor a pahalu la petrol shi a economiei globale. Guvernul apãndãsi pritu initsiative di reformã, cari dusirã pãnã tru soni la adoptarea a unui sistem politic multipartid tru 1989. Aestã tranzitsie yilipsi unã dishcljideari cãtã unã ma mari pluralitate politicã. An-ilji -90 furã marcats di un conflictu intern grav, ama guvernul vru sã restabileascã arada shi stabilitatea, iar arhiusita mileniului aduse unã relativã isihie shi eforturi di reconciliere natsionalã. Adzã, Algeria ma largu s-ampuliseashti cu provocãri sutsiali shi economitsi, ama experientsa adunatã tru dekeniili ditu soni shi kivernisearea a resurselor naturale ãlli adutsi un thimelliu trã dizvoltare shi stabilitate pi kiro lungu.

culturã

Cultura ali Alghiri easti unã misticari avutã di influentse arabe, berbeare, franceze shi africane, reflectãnda istoria a llei complexa shi diversitatea etnicã a populatsiillei. Limba ofitsialã easti arabã, iara berbera fu pricunuscutã ofitsial ca limbã natsionalã, hiindalui zburãtã di multi comunitãts ditu regiuni ahoryea a vãsiliillei. Tutunãoarã, franceza armãne largu folositã tru educatsia, administratsia shi media. Religia preponderentã easti islamlu, cari agioaca un rol important tru bana cotidianã shi tru traditsiile sociale. Islamlu influentseadzã multi lucri a culturãllei, di la sãrbãtori shi adets la arhitecturã shi artã. Muzica traditsionalã algerianã pruveadi genuri catacum arafura, chaabi shi muzica cabai, cafi unlu reprezentãnda unã regiuni icã unã parei etnicã spetsifitsi. Rahii-ul, di exemplu, amintã popularitate internatsionalã di itia a ritmurloru a lui viforanti shi a mesajelor di multi ori sociale icã politice. Bucãria algerianã leagã influentse mediteraneaneane shi nord-africanã, cu preparate pricum cuscus, tahmine shi lenu turlii di pãne shi dulciuri traditsionale. Mãcarea yilipseashti ahãt resursele locale, cãt shi mintitura culturalã a regiunillei. Literatura shi pozia algerianã suntu ãnroadite tru traditsiile oralã berberã shi arabã, ama furã shi influentsate di experientsa colonialã shi di alumta trã indipendintsã. Scriitorii catacum Katseb Ajibin shi Assia Ajibar adusi contributsii importanti tru literatura francofonã shi arabã. Tru mãrlli cãsãbadz, arhitectura s-alãxeashti di la vecljili medii cu sucãchi strimti shi pãzãri traditsionali, la casi moderni shi complexe administrative construite dupã indipendintsã. Monumentili istoritsi, moscheeile shi muzeele yilipsescu avuta clironomie culturala ali Algherii. Ãn ansamblu, cultura algerianã easte un element chentral a identitatiljei natsionalã, continuãnda sã evolueadzã shi sã si adapteadzã ãn contextul a alãxerilor sociale shi globale.

Relighie

Relighia preponderentã tru Algeria easti islamlu, cari easti practicat di majoritatea a bãnãtorloru shi ari un rol chentral tru bana sutsialã shi culturalã a vãsiliillei. Islãmulu di rit sonit easte forma tsea ma rãspãndita, iar leadzea islamicã influentseadzã ahãt normele sociale, cãt shi unile aspecte a leghislatsiljei natsionalã. Islamlu fu bãgat tru reghiune ninca ditu secolu al VII-lea, unãoarã cu cu cucerirea arabã, shi di atumtsea agiumsi parte integrantã a identitatillei algeriane. Moscheeile suntu multi tru tutã vãsilia shi suntu locuri importante nu mash trã pãlãcãrie, ama shi trã adunãri comunitare shi educatsie relighioasã. Ari shi minoritãts religioase, ntrã cari creshtin-i shi evrei, ama aestea reprezintã un procentu multu njicu dit populatsie. Statul algerian garanteadzã libertatea relighioasã, ama islamulu easte considerat relighia ofitsialã a tsarãljei. Tru bana cotidianã, sãrbãtorli religioase catacum Ramadanul, Eid al-Fitr shi Eid al-Adha suntu sãrbãtoriti pi scara largã shi au unã simasie ahoryea tru cãlindarea sutsialã shi culturalã ali Algheri. Pi hiotea a kirolui, islamlu influentsã vãrtosu literatura, arta shi traditsiile populare, hiindalui un elementu fundamental a coeziunillei shi identitatillei natsionale.

Icunumia

Algeria easti unã vãsilie avutã tru resurse naturale, iara economia a llei ari la bazã tru marea parti exploatarea shi exportul a hidrocarburilor, maxus petrol shi gaze naturale. Aesti resurse reprezintã principala sursã di venit trã stat shi contribuie semnificativ la bugetul natsional shi la exporturi. Vãsilia easti unu ditu nai ma mãrlli producãtori di gaze naturale ditu lume shi ari rezerve importante di petrol, atsea tsi ãlli conferã un rol strategic pi pãzarea energeticã globalã. Compania natsionalã Sonatrach kiverniseashti majoritatea activitãtslor ditu sectorul petrolier shi gazelor. Economia ali Alghiriei easti dominatã di sectorlu public, iara statlu agioaca un rol activ tru planificarea shi controlul economic. Acã hidrocarburile suntu esentsiale, guvernul vru s-diversificã economia, investindalui tru agriculturã, industria shi turism trã s-njicureadzã dipendintsa di resursele fosile. Sectorlu agricol includi culturi catacum yiptul, fructili, legumitile shi yinlu, iara vãsilia ari potentsialu trã dizvoltarea agriculturãllei di itia a zonilor hãirlãtitsi ditu nord. Industria tsi lucreadzã s-concentreadzã pi materiale di constructsii, textile shi produse alimentare. Economia ali Alghiriei s-ampulisi cu fluctuatsii dupu alãxerli a pãhãlui ti naftã pi pãzãrli internatsionale, atsea tsi influentsã nivelu di banã shi investitsiile. Tra s-asiguripseascã unã creashtire sustenabilã, guvernul promoveazã reforme economitsi shi atragerea investitsiilor xeani. Ãn ansamblu, resursele naturale a li Alghirie oferã un avantaj competitiv important, iar eforturile di modernizare shi diversificare a economiei mutrescu consolidarea dezvoltariljei pi termen lungu.

• Vãsãliili di pi Terra
• Limbili asburãti pi Terra

izvurli

• https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_Algeria
• https://en.wikipedia.org/wiki/Pieds-noirs
• https://en.wikipedia.org/wiki/Algeria
• https://www.cheminsdememoire.gouv.fr/en/1962-french-exodus-algeria
• https://www.legiscomex.com/Documentos/mdo_algeria
• https://www.eurasiareview.com/09032012-algeria-energy-profile-economy-heavily-reliant-on-hydrocarbons-analysis/
• https://www.meed.com/algeria-country-profile/
• https://www.ispionline.it/it/pubblicazione/algerian-hydrocarbon-sector-struggles-meet-expectations-and-country-requirements-17575
• https://www.bbc.com/news/world-africa-14118852
• https://www.britannica.com/place/Algeria

• https://www.reddit.com/r/algeria/comments/17pr0d2/why_did_piednoirs_leave_algeria_after_1962/