Sari la conținut

Adets ti numta armãneascã

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

NUMTà ARMÃNEASCà                                  

[alâxire | modificare sursă]

Armãnjlji  suntu unã  veaclji mileti pi Balcanlu, cari  sh-au limba a-lor, cultura a-lor, cum shi portu shi folclor  a lor, cari s-aledzi di folclorlu la alanti milets cari banedzã pi Balcan.

[alâxire | modificare sursă]

Numtã armãneascã eara tsiva tsi s-fãtsea la Armãnjlji mamulti dzãli. Armãnjlji avea multi adets cari li fãtsea la casa la ghrambolu ca shi la casa la ãnveasta nau. Aoatsi va li spunem cantitsili cum shi vara di adetslji cari li fãtsea shi li cãnta Armãnjlji  la unã numta  armãneascã.

[alâxire | modificare sursă]

Numta  armãneascã s- fãtsea tu casa a grambolui, la ãnveasta nau shi iara la grambolu.

[alâxire | modificare sursă]

Prota  furtatlu, un tinir gioni, cu pãgur tu mãnã, s-dutsi casã  di casã shi lji cãliseshti oaspitsljita s-yina la numtã.

[alâxire | modificare sursă]

Oaminjlji s-aduna tu casa a numtarlui, s-cljema la ghrambolu. Numtarlu lji ashteapta, s-ghinueashti cu tuts. Dunjeaua s-adunã ãncasã shi ahurhescu cu adetslji.

[alâxire | modificare sursă]

            Ahurhescu cu adetea – ãntsirnearea a farinãljei cu canticlu:

[alâxire | modificare sursă]

-         Ia ntsirnets fãrina,

[alâxire | modificare sursă]

-         Fãrina ti numta.

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã s-cãntã canticlu, yini furtatlu cu dauli surati shi ghrambolu. Ahurhescu s-ãntsernã fãrina. Deapoia

[alâxire | modificare sursă]

ljea ta s-frimita culatslji.

[alâxire | modificare sursă]

        Tuts di anvãrliga cãntã:

[alâxire | modificare sursă]

-         S-nã frimtãm culatslji

[alâxire | modificare sursă]

-         s-cãlisim shi nunlu

[alâxire | modificare sursă]

-         s-cãlisim shi nunlu

[alâxire | modificare sursă]

-         nunlu cu furtatlu.

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã s-cãntã canticlu, furtatlu cu suratili frimitã culatslji.

[alâxire | modificare sursă]

Dupu frimtarea, yini birbelu ta s-ãl surseascã  grambolu.

[alâxire | modificare sursă]

     Alantsã ãl cãntã cãnticlu :

[alâxire | modificare sursă]

-         Ghini nã vini birbelu,

[alâxire | modificare sursă]

-         mea s-nã surseascã shi ghrambolu

[alâxire | modificare sursă]

-         mea, ia sursea-ãl musheat, musheat,

[alâxire | modificare sursă]

-         ti la nun, ti la furtat

[alâxire | modificare sursă]

-         mea ti la nun, ti la furtat,

[alâxire | modificare sursă]

-         ti la soacra nica musheat!

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã s-cãntã cãnticlu, birbelu lu surseashti grambolu. Dicara birbelu dipiseashti cu sursearea a ghrambolui, mãsa a ghrambolui lu  ljea grambolu.

[alâxire | modificare sursă]

Dupa aesta adeti, yini rada shi s-coasã shi hlambura. La Armanlji ari pistipseari  ca:

[alâxire | modificare sursă]

-         hlambura nu lipseashti s-toarnã ca a unlui di ghrangheadzlji va lji si facã tsiva nibunã;

[alâxire | modificare sursă]

-         dau hlamburi nu lipseashti sã stãvãrseascã ca atsea easti semnu nibun ;

[alâxire | modificare sursă]

-         fãrã vrearea a nunlui, cana altu di la numtã , nu poati s-u  ljea shi s-u giocã hlambura.

[alâxire | modificare sursă]

Hlambura u coasi araftu icã furtatlu.

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã s-coasi hlambura, oaspitslji lu cãntã cãnticlu :

[alâxire | modificare sursă]

-         Coasi arafte hlambura, more,

[alâxire | modificare sursă]

-         coasi arafte hlambura

[alâxire | modificare sursă]

-         coasi-ãnj arafte di drac

[alâxire | modificare sursă]

-         cu hirili di bumbac.

[alâxire | modificare sursă]

Cãndu hlambura va s-hibã cusutã, furtatlu lj-u vindi a nunlui shi s-fac pãzari.

[alâxire | modificare sursă]

Pãnã lj-u vindi, s-cãlisescu tuts ta s-u meascã hlambura. Tu tãvã tuts arucã pãradz shi s-cãntã cãnticlu:

[alâxire | modificare sursă]

-         Chernam nune, chernam,

[alâxire | modificare sursă]

-         chernam tu bairachi.

[alâxire | modificare sursă]

Nunlu arucã pãrã tu tãvã shi depoaia s-ljea tuts cu cãntic pi aradã, shi arucã pãrãdz tu tãvã. Pãrãdzlji lji adunã furtatlu. Furtatlu poati s-lji ãmpartã pãradzlji shi cu suratili cari multu lji agiutarã .  

[alâxire | modificare sursă]

Aclo iu s-chirniseashti hlambura, nunlu easi tu ubor cu hlambura shi lu acatsã protlu cor. Nunlu singur sh-aleadzi cãntic, a cu atsea shi gioclu. Nu-ari aradãi cari cãntic va-l cãntã nunlu .Un di cãntitslji cari s-cãntã tora, easti shi canticlu al Cola:

[alâxire | modificare sursă]

-         Lãi, Coli, lãi , yina niheam

[alâxire | modificare sursă]

-         ãnj agãrshii cãrliglu ãndzeanã

[alâxire | modificare sursă]

-         noi shi altu cãrlig nã avem

[alâxire | modificare sursă]

-         ma ca atsel, Coli, nu nã avem

[alâxire | modificare sursă]

-         va nã adrãm di gortsu uscat…

[alâxire | modificare sursă]

Pi hlambura, Armãnlji lu bãga  Soarli, ti cari pistipsea ca eara nai ma puternic shi ca bana a lor eara ligata di Soarli.

[alâxire | modificare sursă]

LA ÃNVEASTA NAU

[alâxire | modificare sursă]

La casa ali ãnveasta nau, ãnveasta  easti tu un uda (udai), cu soatsãli a-ljei, shi nu easi tu migdani pãnã nu s-duc socur-su shi soacãr-sa ta s-u veadã.

[alâxire | modificare sursă]

Di la partea a grambolui, cuscãrlji ãnchisescu cu cãntari, shi trag ti cãtã  la ãnveasta (la casa a featiljei) cu cãnticlu:

[alâxire | modificare sursă]

-         Shapti gionji, tuts na turlii

[alâxire | modificare sursă]

-         fug noaptea tu hãrãghii

[alâxire | modificare sursă]

-         fug noaptea tu hãrãghii

[alâxire | modificare sursă]

-         s-nu-ãlj ducheascã tu ciãrshii

[alâxire | modificare sursă]

-         di lã ljea tinjii.

[alâxire | modificare sursă]

La casa a featiljei, di partea a cuscãrlji, ninti agiungu pãrintsalji a ghrambolui. Mã-sa shi fen-su a featiljei lji ashteaptã cuscãrlji shi s-ghinuescu, sh-oarã un cu alantu, sh-fac crutsea cã tora s-facu a-lor, sh-oarã ti ambãrilji a nauljei preaclji (nauljei casã). Depoaia u scot shi ãnveasta nau, dininti a socur-sui shi a soacãr-sai.

[alâxire | modificare sursă]

Ãnveasta, s-anclinã, lã bashi mãnã shi ei u mescu. Fen-su cu mã-sa a featiljei, lu ashteaptã ghrambolu shi lu bashi cã sh-al facu a-lor.

[alâxire | modificare sursă]

Tu idghea oarã agiungu shi cuscãrlji tuts. Aclo iu s-meastic tuts cuscãri, lji cãntã a ãnveastiljei ta s-easã s-u veadã tuts shi s-u ljea cu ei. Atumtsea lu cãntã cãnticlu:

[alâxire | modificare sursă]

 Di la partea a grambolui;

[alâxire | modificare sursă]

-         Eshi lunã, ca tsã greashti gionli

[alâxire | modificare sursă]

-         moi, lunã

[alâxire | modificare sursă]

  Di alantã parti (di partea a ãnveastiljei) toarnã idghea cu cãntic:

[alâxire | modificare sursă]

-         Ãnj am a fendi, nu-ãnj mi da

[alâxire | modificare sursă]

-         ãnj am shi dadã, nu-ãnj mi da

[alâxire | modificare sursă]

-         ãnj am shi fratslji, nu-ãnj mi da.

[alâxire | modificare sursă]

Tora s-fatsi shi hirtisirea cu atsea tsi ãlj cãntã shi a grambolui:

[alâxire | modificare sursă]

-         Ia, nãpoi, nãpoi,

[alâxire | modificare sursă]

-         s-veadã paplu dzinirli

[alâxire | modificare sursă]

-         mea, va-ãlj ljea hari

[alâxire | modificare sursă]

-         nu va-ãlj ljea,

[alâxire | modificare sursă]

-         mea, ãlj lo hari shi s-bitisi…

[alâxire | modificare sursă]

Shi ashi s-cãntã shi ti baba shi ti tuts din casã, pi aradã.

[alâxire | modificare sursă]

Di cara s-dipisescu shi atseali adets, s-tindi un cor cu canticlu ti Doljani.

[alâxire | modificare sursă]

-         Doljani, hoarã armãneascã

[alâxire | modificare sursă]

-         nu sh-vrea sculia gãrtseascã

[alâxire | modificare sursă]

-         s-nu agãrshea limba armãneascã.

[alâxire | modificare sursă]

-         Doljani, hoarã cu bãhceadz

[alâxire | modificare sursă]

-         nu lã-i fricã di bãtãcceadz.

[alâxire | modificare sursă]

-         Doljani, hoarã cu tãtunji,

[alâxire | modificare sursă]

-         nu lã-i fricã di cãrãulji.

[alâxire | modificare sursă]

Ãn cor giocã shi ãnveasta shi cu atsea cuscãrlji u ljea shi u duc la casa a ghrambolui.

[alâxire | modificare sursă]

La casa a grambolui s-fatsi durusearea. Ãnveasta da doarã a cuscri-lor. Cuscãrlji, cu nunlu ãn cap, ahurhescu corlu a doarãlor shi a ãnveastiljei.  Ãnveasta giocã iarã , cu ghrambolu deadun, cu cãnticlu:

[alâxire | modificare sursă]

-         Narga, narga, corulu, hilj di domnu

[alâxire | modificare sursă]

-         Nu-ãnj scoalã pulbiri

[alâxire | modificare sursă]

-         s-nu ãnj ãncãrtsã shamurli…

[alâxire | modificare sursă]

-         nu-ãnj strindzi mãnjli, hilj di domnu

[alâxire | modificare sursă]

-         cã s-nu ãnj frãndzã nealili…

[alâxire | modificare sursă]

Dupã atsea ãnveasta u duc ãntre-apã, deadun cu ghrambolu, cu suratili shi furtatlu shi dupã ei cuscãrlji shi numtãrlji tuts. Aclo iu s-duc, numtarlji cãntã.

[alâxire | modificare sursă]

La shopat, ãnveasta umpli apã shi ghrambolu vearsã, depoaia, ghrambolu umpli apã, ãnveasta vearsã.  

[alâxire | modificare sursă]

Ashi di trei ori, cu cãnticlu :

[alâxire | modificare sursă]

-         Umpli-ãnj frate, taornã-ãnj soro!

[alâxire | modificare sursă]

-         Umpli-ãnj soro, tornã-ãnj frate!

[alâxire | modificare sursă]

Cãndu s-bitiseashti shi cu aestã aradã, atselji di anvãrliga, cari cãnta, ãnsar shi ãlj li arichescu mearili a nunlui di pi hlamburã.

[alâxire | modificare sursă]

           Armãnjlji pistipsea cã atseali meari adutsea tihi shi ti niansuratslji, ca shi ti featili nimãrtati, ca vrea s-maritã shi s-ãnsoarã. Soacra, chifliticã cum easti, arucã bãmboani shi alti dultsenji, ta s-lã hibã dultsi treaca, a ghrangheadzlor. Iara s-acatsã cor iu giocã tuts.

[alâxire | modificare sursă]