Andrei Bagav

Andrei Bagav easti autor clasic armãn, cari ari ãngrãpsitã unã carti tu cari ari adunatã ma multi poeziii shi texturi di autori diferenti, shi cum dzãtsi el, tuti atseali li adarã ti scularlji cari tu atsel chiro s-duc la sculii armãneascã.

Easti faptu tu meslu aprir, la anlu 1867, tu hoara Blatsa, tu Gãrtsii. Easti cãnãscut poet armãnescu, profesor la Litseu, publitsistu shi autor a cartiljei “Carti di aleadziri”.

Bagav avea mash 12 di anj cãndu Pãrintili Averchii lu lo dit sculia gãrtseascã di Vlaho- Clisura, shi lu dusi s-ãnveatsã armãneashti la “Institutlu Macedo-Romãn al Sãmtul Apostol”, cari ãndoi anj ninti eara dishclis Bucureshti, tu Romãnii. Tu aestu Institut, tu atsel chiro eara adushi multsã tiniri Armãnj dit Machidunia tutã, ta s-ãnveatsã pi limba armãneascã shi di aclo iara s-toarnã nãpoi tu Machidunii ca dascalji s-ãnveatsã shi altsã tiniri Armãnj pi a lor limba di dadã, pi limba armãneascã.

Dupu dipisearea a sculiiljei shi dupu dipisearea a studiilor la Facultatea di literi shi la Conzervatorlu dit Bucureshti, Bagav ca tinir, eara pitricut s-hibã profesor pi limba latinã shi limba frantsuzeascã tu Litseulu di Bituli, litseu cari eara dishclis ninti un an. Atsea eara la anlu 1881, ma aclo nu armasi lungu chiro. Cã multsã altsã dit atsel chiro, shi A.Bagav s-ãncãce cu Apostol Mãrgãrit, inspector scular di Bituli, shi s-turnã Bucureshti. Aclo, deadun cu ãndoi sots Armãnj shi Romãnj u fundã prota sutsatã ti tiniri ãnvitsats Armãnj, cãnãscutã su numa “Lumina”. Cu scupo s-lã agiutã a dascaljlor dit Machidunii, el ãngrãpsi unã carti di aleadziri pi armãneashti. Cartea ari trei pãrtsã. Prota parti easti un Abetsedar, iu autorlu spuni cum lipseashti s-ãnveatsã scularlji, sistematic, literili a alfabetlui armãnescu shi normili di scriari dit atsel chiro. Tu partea dau shi trei Bãgav ãngrãpsi poezii di tinirlji scriitori dit atsel chiro, deadun cu lectsii di istoria, fizica, relighia, astronomia, zoologhia, ãngrãpsiti ti sculari dit sculiili primari. “Cartea di aleadziri” u amintã premia di sutsata culturalã “Lumina” a easti publicatã la anlu 1887, un an ninti di moartea a autorlui, cari dit aestã banã fudzi multu tinir.