ADETS TI COLINDE

Prota sãrbãtoari dupu Anlu Nãu easti Colinde shi atsea easti nai ma mari harau a fumeljlor. Dzua di Colinde nica s-mãca marsinã mãcari. S-adra marsini gheli, piti, fisulji cu prash, s-aduna tuts deadun shi atsea eara mari harau ti tuts.Tu vãrã reghioni ti dzua di Colinde bãrbatslji tãljea porcul, di carni adra tsãgãridz, lucanits, pace, carni tsãgãrsitã cu prashi, ma cana nu s-purinta pãnã dzua di Cãrciun. Idghea ashitsi Armãnjlji ti Colinde arca gãrnu tu spurnu dit vatrã shi mutrea s-veadã cãtã iu va s-ãnsarã gãrnãtsãli. Pistipsea ca ma s-ansãrea cãtã Datã, va s-avea tihi tu casa tu Nãulu An, ma cara s-ansãrea cãtã Ascãpitatã, nu va s-avea multu tihi. Deapoa, arca cãti un gãrnãts ti cafi un ficior shi cara s-ansãrea agonjea gãrnãtslu, atsel eara livendu, ayliyur, shi cara s-nu ansãrea ici, atsea scljeamã ca ficiorlu eara haileazu. Ti Colinde nu s-didea dari ti mortsã, ashi cum s-adarã ti alanti sãrbãtori, ca pi aestã sãrbãtoari s-spunea harioasa hãbari. Colinde easti habarea ca va s-yinã haraua, ca va s-facã Hristolu. Ti sãrbãtoarea Colinde dadili adra culindari cari li didea la njitslji ficiori cari s-dutsea di casã tu casã shi ninti ushea cãnta cãntits ti Colinde. Culindarlji s-adra di aluat, a livendili mãnj a Armãnilor li adra anvãrligushi shi ashi s-videa murafetea a cafi unãi muljeari Armãnã. Culindarlji s-adarã unã dzuã ninti Cãrciunlu. Ãnveastili Armãni sã scula agonjea tahinima, cãndu cãnta protslji cãcots. A protslji cãcots putea s-avdã nica la sãhatea dau tahinima. Tahina, tu hãryii, ninti s-apirã Soarli, cama njitslji ficiori, s-dutsea pit casili ti culindari. Nicuchirili Armãni, la chiro li andridzea sh-casili sh-poamili.

   	La vãrã di Armãnjlji avea traditsii ti Colinde, la cireap s-dimãnda simits cu aroshi bãmbonã tu mesi, a ti Colinde s-didea cãstãnj, meari, nuts, purdicãi. Fumeljli avea trastu shi cu el s-dutsea pi la casi, cãnta cãntits ti Colinde, a nicuchirlji la didea poami. Ma njitslji ficiori prota s-dutsea la paplu shi baba, dupu atsea la lalãnjlji, la tetili, cãnta di ninti ushea, a dupu atsea nicuchira inshea shi la didea pãradz shi poami. Ficiorlji Armãnj nu s-dutsea ti Colinde la alti casi, ma mash la soia a lor. Tu atseali casi, soia la didea culac, bãmboni, cãstãnj, gortsã, nuts shi pãradz.

Ma, la unã parti di Armãnjlji, avea unã traditsii spetsificã. Ficiorlji adra unã ciumagã cu dau lundzã citai, pi cari li ãntsãpa culindarlji. Atsea ciumagã s-adara di olmu cu dau citai. Prota s-bilea ciumaga shi dupu atsea pi el ficiorlji li ãntsãpa culindarlji. Scljeama la unã parti di Armãnjlji, traditsia eara culindarlji s-nu s-bagã tu trastu, ma li ardãpsea pi atsel lemnu. Nica ni apiritã, ficiorlji s-dutsea pi la casili shi cãnta cãntits ti Colinde!

Cãntic ti colinde Colinde, melinde, dã-nj maie culaclu s-tsã bãneadzã paplu, paplu sh-Dumidzãlu, tu padea a Mirãlui. Dã-nj maie paralu, ca s-aflã Hristolu, tu pahnia a boilor, di fricã a Uvreilor.

Poezii ti Anlu nau shi ti Colinde Tora cu anghelji deadun va urãm Colinde bun: - Frats Armãnj, bunã dimneatsã, Dumnidzã s-vã algheascã fatsa, ti multsã anji cu sãnãtati, s-avets tuts vreari di frati, s-da Hristolu s-agarshits, di dureri shi di lãets. S-va aflã sarbatoarea nauã, amplinj di vreri shi di harau. Anlu Nãu, ãnchisit s-nã yinã, s-va aflã tuts cu casã amplinã, cum-easti adetea dit zamani, ti giunamea Armaname.

Poezii ti Colinde Colinde, Melinde, ansari aclo didinde, aprindi cireaplu, s-nã cots culaclu. Picurarlji di la stani, s-dusirã s-facã curbani, ti cupia sh-ti dunjeaua, ãnyilicea mushata steaua, apirita ca var sem, panã agiumsi Vitleem. Aclo s-aminta Hristolu, ca s-ascapã tut laolu.

Prindu Colinde, ficiorlji pi ninga atsea tsi lu adra lemnul cu dau citai, s-dutsea sh-frãndzea frãndzã di cupaci. Atseali frãndzã li dutsea acasã, nu li bãga nuntru, ma li tsãnea nafoarã la ushi. Tahinima, cãndu s-dutsea pit casi ti Colinde, li loa frãndzãli di cupaci cu elji. Ti aestã sãrbãtoari traditsia eara, Armãnili s-nu lã da culindari a ficiorlor nafoarã, la ushi, ma lji cãlisea s-intrã ãn casã. Ficiorlji intra ãn casã shi nuntru cu elji purta di frãndzãli di cupaci. Shidea pi frãndzãli shi cu atsea adeti lã ura a nicuchirlor ti tutipãta shi dzãtsea: “Cum shed mini pi frãndzãli di cupaci, ashi s-sheadã oaia pi njel”. Aestã adeti s-adra di ispeti ca avea situatsii, di cãndu s-featã njelu, oaia s-lu alasã, s-fugã. Altã frazã cari u dzãtsea ficiorlji cãndu shidea pi frãndzãli di cupaci eara: “Cum shed mini pi frãndzã di cupaci, ashi yiapa s-sheadã pi la mãndziclu”. Aestã adeti s-adra mash la Armãnjlji shi eara ligatã di bana a Armãnjlor cu tutiputã.

Tu vãrã reghioni avea traditsii, ficiorlu cari easti nai ma mari s-adarã “topozganã”, lemnu cu dau citai, cari eara idghea ca culindorlu ama eara cama mari. S-adra di albu lemnu, ama s-ãmbupsea cu aroshi buiau. Cu culindorlu shi topozgana, njitsli s-dutsea tu hãryii pit casili shi aduna poami shi cãti vãrã pãrã. (tu ma nãulu chiro)
           Dixeara, ninti di Colinde, pi 5 di yanar, ari unã adeti cari u adarã mash Armãnjlji di Crushuva. Tiniri ficiori, alagã pit cãsãbãlu, pit casili cu Steaua di Vitleem. Atsea easti dealihea mari mushuteatsã.

Ma ninti Crushuva avea multu neauã, ficiorlji imna ca pit tuneluri di neauã. Devanjlji adarã Steau ca simbol di steaua tsi cãdzu tu Vitleem shi spusi ca Hristolu nã agiumsi, Hristolu s-nãscu, scljeama vini atsel cari va na ascapã tuts shi va s-aducã irinji pisti loc. Devanjlji trec cu Steaua al David, a curi scheletlu easti adrat di lemnu. Steaua s-ãnvãrteashti tu carti aroshi, nuntru s-bagã feneri, shi ashitsi undzeashti dealihea ca Steauã. Tu atsel chiro nu avea lunjinã pit cãsãbã shi pit sucãchi, ma eara scutidi, shi tinirlji cu atsea Steauã aroshi u lunjina nu mash calea, ma shi cãsãbãlu. Atsea eara mushuteatsã ti oclji, ca taha mutreshtsã vãrã filmu di shtintsã fantasticã. Tu dzua cãndu easti Deva, simbolic s-prezenteadzã pãhnia shi doilji njelji, cu Steaua s-spuni ca Hristolu agindzi, a tiniri ficiori s-duc tu grupi pit casili, lu cãntã cãnticlu “Devo, devane”shi adunã simitsã shi pãradz. Pradzlji tsi va lji aduna li didea la oarfãnjlji icã li dutsea tu bãsearica. “Deva” u ãnseamnã nãshtearea a Hristolui, ma shi nãshtearea a protãljei bebã tu cãsãbãlu Crushuva, dupu 5 di yianar. Aestã easti multu spetsificã sãrbãtoari cari s-adarã mash Crushuva shi Vitleem. Dzua di Deva s-adarã hãlvã, bãcãlvã, s-hearbi curcubetã, s-adarã pitã di curcubetã, gortsã shi meari fripti shi s-bagã niheam njeari tu mer.