ADETS TI “ALJU YIORYI”
ADETS TI “ALJU YIORYI”
[alâxire | modificare sursă]Easti cãnãscutã cã ti sãrbãtorli crishtineshtsã Armãnjlji adra adets caracteristitsi mash ti aestã etnii. Unã di cama mãrli sãrbãtori armãneshtsã di primveara, ti cari Armãnjlji adra adets ahorghea, easti shi sãrbãtoarea Alju Yioryi.
Alju Yioryi easti sãrbãtoari cari s-ãnseamnã pi 6 di mai shi s-lugurseashti cã apurator a picurarlor shi a armatuladzlor. Alju Yioryi easti prezentat ca om alinat pi cal, cari nu mash tsi lu vatãmã stihiylu, ma lju ascapã shi bana a featiljei cari lipsea s-hibã data ti curbani.
Ashitsi Alju Yioryi easti cãntat shi tu cãntitsli populari, a ashitsi easti prezentat shi tu iconografia. Atsea easti unã metaforã ti dipiseari a yiarnãljei, arcoarea, nibunlu chiro di unã parti shi ahurheari a primuveariljei, virdeatsa shi mushuteatsa, di altã parti.
Ma, tsi adets adra Armãnjlji ti Alju Yioryi?
Prindu sãrbãtoarea Alju Yioryi, seara, Armãnjlji s-dutsea shi adunã lilici, virdeatsã, shi li bãga di ninti a poartilor cari u simoliza mushuteatsa a meslui mai. Traditsia eara, tahinima cãndu va s-ascoalã s-calcã pi virdeatsã. Alju Yioryi easti sãrbãtoari shi ti tutiputa ashi ca virdeatsã s-bãga shi anvãrliga di tutiputa, ta s-lji aveagljã.
Tu hãryii, dimneatsa, scljeama agonjea tahinima, featili s-ascula, li dispiltea cusitsili, s-aspila ãn cap shi li la perlji cu alsiva di cinushi. Dupu atsea, ninti s-da Soarli, s-aduna ma multi soatsã shi s-dutsea tu vãrã agur siminat cu sicara, ca di tuti yipturi sicara eara naima analtã shi s-pistipsea ca ashitsi perlji va la creasca cama lundzã shi cusitsili va la hibã ma lundzã sh-ma amshati.
Tu agurlu di sicara, prota lji uda perlji cu arau ta s-cheaptinã cama lishor shi sh-adra diznãu cusitsi, scljeama li ampiltea perlji, ca pistipsea cã perlji ashitsi va la creascã lundzã cãtã sicara. Tuti aesti li adra agonjea tahina, shi chirolu tut cãnta veclji cãntits armãneshtsã. Perlji tsi va lã armãnea pi chaptin, li aduna shi li bãga sum vãrã ploaci icã cheatrã, ta s-nu li adunã puljli shi s-nu adarã cuibairu di perlji a featilor, ca pistipsea ca ashitsi putea perlji s-lã cadã.
Di la agur s-turna acasã, s-ãndridzea shi s-dutsea la bãsearicã. Dupu turnarea di la bãsearicã, tu dzua di Alju Yioryi, adetea eara ta s-leagãnã pi leagun. Featili shi ficiorlji s-aduna shi s-dutsea tu vãrã padi ta-s leagãnã. Ficiorlji s-ligãna di unã parti, a featili di altã parti. Atsel tsi s-ligãna tu leagun dzua di Alju Yioryi, lipsea s-tsãnã lilici tu mãnã, ma s-aibã shi unã lilici pi cap shi un ou chindisit tu gepi, ta s-hibã afirit di nibuni lucri. Ashitsi adunati featili tu vãrã padi cu virdeatsã, aduna lilici shi adra cãrunã di atseali lilici, a dupu atsea cãruna u bãga pi cap shi dzua u tritsea cu giocuri.
Dupu prãndzu, mirindi oarã, tiniramea, tuts deadun, lu adra corlu mari.
Ti sãrbãtoarea Alju Yioryi, oaminjlji avea adeti s-ixeascã pi zigã. Atsea dzuã s-aprindea shi un foc mari, pisti cari ãnsãrea shi oaminjlji shi prãvdzãli, a traditsia eara prãvdzãli s-li asprucucheascã sh-cu apã.
Pi prãndzu ti prota oarã s-bãga proaspit cash fãrã sari, ta s-nu seacã laptili la oili. Noaptea prindu Alju Yioryi, ta s-nu lã hibã aurlatã mãxulea a oilor, picurarlji lji purta pit locuri iu cana nu ari cãlcatã.
Tu dzua di Alju Yioryi, chihãeadzlji Armãnj, adra isapi ti amintaticlu shi ti hãrgili di iarna tricutã shi lã pãltea a picurarlor ti shasili meshi cãt lucra la elji.
Aestã sãrbãtoari crishtineascã, cu tuti adets tsi s-fãtsea, priadutsea Armãnjlji s-leagã nica ma multu, s-cãnoascã un cu alantu, s-u aveagljã traditsia armãneascã shi s-lu tsãnã iholu shi folclorlu armãnescu. Ligatã cu aestã sãrbãtoari easti adrat shi un cãntic popular cari easti “martir” ti lãetsli shi crima tsi lã si fãtsea a Armãnjlor di vitsinjlji a lor!
Armãnj mãrats
Nã primvearã ti Alju Yioryi,
o lãi Armãnj mãrats,
lji acãtsarã chihãeadzlji,
crimã tsi s-fãtsea.
Lji acãtsarã shi lji ligarã,
o lãi Armãnj mãrats,
shi lji ligarã brats di brats
crimã tsi s-fãtsea.
Shi lji trapsirã tu udadz
o lãi Armãnj mãrats,
tu udaia al Niculachi
crimã tsi s-fãtsea.
Dats-lã ãnveasti nã cafea,
o lãi Armãnj mãrats
nã cafea rãdãrichi
crima tsi s-fãtsea.
S-ascãpãm shi chihãeadzlji,
o lãi Armãnj mãrats
di ehtsãrlji tuts ligats
crima tsi s-fãtsea.