Tsintsi Sturi a Islamului
Aeshtsã tsintsi sturi a islamului (arabã: arkān-al-Islām أركان الإسلام) suntu dimãndãrli tsi cafi musulman lipseashti s-li adarã tu bana a lui[1].
Mãrtiripsirea a pistiljei (šahāda)[alâxire | modificare sursă]
Mãrtiripsirea a pistiljei tu islam dzãtsi cã Dumnidzã easti mash un sh-cã Muhammad easti prufitlu a Lui: "La ilaha illa Allah wa Muhammad rasulu Allah" (Nu-ari Dumnidzã nafoarã di Dumnidzã sh-Muhammad easti prufitlu al Dumnidzã).
Plãcãrsearea (salāt)[alâxire | modificare sursă]
Musulmanjilji s-plãcãrsescu di tsintsi ori pi dzãuã. Cafi plãcãrseari easti adratã tu unã sihati di simasii ditu dzuuã sh-poartã numa a oarãljei atsiljei. Plãcãrsearea s-adarã cãtã Ka'ba, loclu aγimtu dit Mecca. Ta s-poatã s-plãcãrseascã, musulmanlu lipseashti s-hibã chischinu, ahãt elu ama shi stranjili a lui sh-loclu a plãcãrseariljei. Musulmanlu nu-ari izini s-plãcãrseascã la Muhammad, la altsã prufits i anγili, mash la Dumnidzã.
Dutsearea Mecca (hajj)[alâxire | modificare sursă]
Cafi musulman tsi ari pãradz sh-sãnãtati, lipseashti s-ducã Mecca unã oarã tu banã, Ka'ba, loclu ti cari adetsli islamitsi aspunu cã fu adratu di Adam sh-deapoaia adrat diznãu di Abraham deadun cu hilji-su, Ismail.
Preasinili ditu meslu Ramadan (sawm)[alâxire | modificare sursă]
Ramadanlu, naulu mes ditu calindaru islamic, yiurtuseashti eta anda prufitlu Muhammad apruche dimãndãrli ditu Coran. Aproapea 30 di dzãli, musulmanlu lipseashti s-tsãnã preasini di anda da soarili sh-pãnã ascapitã. Lipseashti s-tsãnã di la mãcari, beari, ancunjeari sh-mljeari. Cãrvãnarlji, mljerli greali, mljerli cu njits oaminjlji lãndzits potu s-tsãnã ma amãnatu preasinli. Tu aestu mesu, meslu a ljirtariljei sh-njilãljei, musulmanlu lipseashti s-nu arãdã shi s-nu blastimã.
Darea (zakāt)[alâxire | modificare sursă]
Darea easti bãgatã la 2,5% ditu avearea a musulmanlui. Tu Coran, s-dzãtsi cã darea easti mash ti atsei fãrã pãradz, ti atsei tsi i-agiutã, ti oarfãnj, ti atsei tsi inima u-au ti pisti, ti silighirea a sclaviloru, ti atsei tsi-au hãrgi mãri, ti calea al Dumnidzã sh-ti cãrvãnarlu aflatu pi cali. Atsei tsi dau nu lipseashti s-ashteaptã tsiva nãpoi sh-nitsi alãvdãri di la alantsã.
Isvuri di nuntru[alâxire | modificare sursă]
Noturi[alâxire | modificare sursă]
- ↑ Hitti, Philip K. 2008. Istoria arabilor. Bucureshti: Editura All.