Criștinismu

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã
(yinitâ di la Crishinizmo)

Criștinismulu easti una dintri țeli mai mari relighii monotheistice di pri pimintu. A baza credințiljei sântu învițâturili alu Isus Hristolu.

Etimologhie[alâxire | modificare sursă]

Numa di criștinu vinji din (grâ. Χριστιανός), adicâ "ațela cari pricadi alu Hristolu" icâ "partizanlu alu Hristolu". Ti prota oarâ eara ufilisit di câtri scolarlji din Antiohia, așa cum easti ufilisitâ tu Vivlia în Faptili Apostolilor 11:26[1].

Credințâ[alâxire | modificare sursă]

Criștinilji di pri tot pimintu cuminecâ pâreari similari, dicât câ existâ diferenți întri tradiții în țea ți agnâghipseaști exigizia Vivliljei.

Credzuri[alâxire | modificare sursă]

Una icoanâ criștinâ din estu aratâ Împiratlu Constantin țel Mari și pri Sântilji Pârinți ținându Crezlu nicenu-constantinopolitanu. Atseastu easti întânjilu credz criștin formulatu a Protlu Sinodu ditu Nicheea și a Protlu Sinodu ditu Constantinopol, tu a lupta contra ereziiljei arianisti. Credzulu a futâ faptu definitivu a Sindolu ditu Efes.

Vedzi și[alâxire | modificare sursă]

Referinți[alâxire | modificare sursă]