Andreilu al Bagav

Di Wikipedia, Entsiclopedia liberã

Andreilu al Bagav (Aprir 1857 Blataa, Gãrtsii - 15 Cirishar 1888 Cãmpu-Lungu, Romãnia) ira apostol armãnescu pitricut di Arhimandit Averchi tu Romãnia s-u ducã dishciptare natsionalã a Armãnjlor.

Tu cariera-a lui s-fãtsea cunuscut cãndu u-spusi boatse-a lui contra Apostol Mãrgãrit shi vrea tu sculiile armãneshci Armãnjlji sã-nveatsã pi armãneashce sh-nu pi romãneashce, ti tsi fundarã un alantu Litseu armãnescu cai nu ira finansatu di Romãnia.

Ashi pi ningã atsea tsi scria nãs s-fãtsea shi profesor di litseu, cãcum shi autor di manuali ti sculie shi publitsistu.

Opus[alâxire | modificare sursă]

  • "Cartea di Aleadziri" (Vivlie di Ghiuvusire), protã publicatã 1888 depoia publicatã posthumã di Editura Cartea Aromãnã, 1994
  • Revista "Machedonia" - tsi u-adrã deadun cu colegãnj-a lui
  • "Pandera-armãneascã" publicatã di Unia ti culturã-a Armãnjlor dit Machidunii, 1998

Poezia[alâxire | modificare sursă]

Apa curã chetsarli-armãn!...[alâxire | modificare sursă]

Cãtã Aratsile tu-nsus, priste Duna-atsea tsi-e largã,
Spush la vimtulu s-ducã dorlu-nji, dorlu dultse tsi-am tu cheptu
Cãt tu-Ascãpitatã, iara, dzãsh a fratslor s-nu mi-ashteargã
Dit inima-a lor bunã... Lã-l spush dorlu-nji shi ashteptu.

Shi cãntare-a mea jilosã tsi pit erã va sã-strãbatã,
Dultse-asunã la ureaclje-a fratslor a melji hãrisits;
Ãnj-pare cã-avdu unã boatse tsi-nji ciuciurã diznjirdatã:
- Frats dit Pindu nu-avets fricã... vãrnãoarã nu va s-chirets!

Pãnã va s-hibã-nghios tu lume soia mare-atsea latinã
Shi va s-veadã cã voi limba-a voastrã nica nu-u chirut,
Limbã cai dultse-asunã, limbã cai da lunjinã,
Va s-hits frats Armãnji shi azã, cum irats shi tu tricut!

Dushmanji cu-orbã giudicatã limba vor s-vã u-aricheascã;
S-nu zburãts cu nãsã pit casi... s-vã-ncljinats pi limba-a lor;
Nãsh vor s-facã s-chirets numa, numa-a voastrã strã-ausheascã,
Numa di Armãn tsi-asunã dultse ca cãntãri di dor.

Sãn' putsãnji, sãn' slaghi shi azã vor cu voi ta sh-si-adavgã,
Nu vã dats, tsãnets-vã limba; tsãnets numa-vã di-Armãn,
Voi spunets-lã cã vãrnoarã, sãndza apã nu va s-facã,
Voi spunets-lã cã-apa curã shi mash chetsarli shi-armãn.

Bitule, 1883.

Izvuri di nuntru[alâxire | modificare sursă]